Marile rezervoare de comete, de ordinul miilor de miliarde , de la periferia sistemului nostru solar - Centura Kuiper si Norul Öpik - Oort - ar putea fi zgîltîite daca o alta stea ar trece prin apropierea lor, sustin astronomii.
Preocupati de schimbarile sistemelor vii de pe Pamînt - disparitii periodice ale unor grupe de plante sau animale - în perioada 1970-1994 mai multi astronomi, paleontologi, fizicieni etc. au cautat cauza acestor fenomene. Printre acestia îi amintesc pe: Alfred Fischer si Michael Artur (Universitatea Princeton), Jack Sepkoski, David Raup, Stephen Jay Gould (Universitatea Harvard), Richard Muller si Luis Alvarez (Universitatea din California, Berkeley). Dintre acestia, R. Muller se pare ca a fost cel mai aproape de adevar. Cîteva fragmente din lucrarea "Asteroidul Apocalipsei", de John & Mary Gribbin (Editura Aurelia, Bucuresti), vor lamuri lucrurile: "În disperare de cauza, Muller a sugerat ca putea exista o stea însotitoare orbitînd în jurul Soarelui - pe o orbita atît de îndepartata încît nu se identificase niciodata (în perioada moderna; sumerienii cunosteau foarte bine Planeta Zeilor - n.a.) - care se apropia de Soare numai la fiecare 26 de milioane de ani (periodicitatea este de 3.600 de ani - n.a.). La vremea maximei apropieri, putea avea un efect cauzator al ploii de asteroizi care lovea Pamîntul...
Alvarez a considerat ca îndrazneata idee putea fi valabila... obiectul nevazut care cauza ploile cometare regulate putea nici sa nu fie, la urma urmei, o stea îndepartata, ci o planeta înca nedescoperita... Whitmire si Matese i-au atribuit acestei planete ipotetice numele de ''Planete X'' (fara sa îsi dea seama, probabil, i-au dat numele corect: Planeta Crucii - n.a.), care în curînd a facut senzatie pe prima pagina a ziarelor (în anul 1985 - n.a.)..., desi în 1985 parea posibil, cu îngaduinta, ca o asemenea planeta sa existe, dupa ce 10 ani s-au tot uitat în locurile adecvate, astronomii nu au reusit sa gaseasca nici urma... nu poate exista nici o Planeta X, altfel i-am vedea influenta manifestata asupra orbitelor celorlalte planete".
Din anul 1995, cînd a aparut lucrarea mentionata, datele problemei s-au schimbat în sensul ca influentele solicitate drept argument au început sa apara. Iata doar doua exemple: "Pluto traieste o încalzire formidabila... temperatura s-a multiplicat cu trei" (Massachusetts Institute of Technology News, 9 octombrie 2002). "Mai recent s-a observat ca o forta gravitationala necunoscuta perturbeaza orbita planetelor Uranus si Neptun, ceea ce ar sugera prezenta unui corp ceresc imens si distant care ar putea fi tocmai aceasta Planeta X". (Revista Level, nr. din octombrie 2005). Pe coperta (spate) lucrarii mentionate pot fi citite urmatoarele: "Oamenii de stiinta americani si nemti au ajuns la concluzia ca amenintarea bombardamentului cosmic este reala" (David Morrison - Ames Project, NASA; Klaus Altsmann - Institutul de Cercetari Spatiale, Berlin). Este un lucru pozitiv pentru stiinta prezenta care se apropie, cu pasi timizi, de afirmatiile profetilor evrei si ale lui Isus/Enlil facute cu mii de ani în urma.
Cîteva exemple:
1) "Pentru aceasta voi clatina cerurile, iar pamîntul va fi mutat din locul lui" (Isoia 13:10). 2) "Voi acoperi cerurile si voi întuneca stelele" (Ezechiel 32:7).
3) "Stelele vor cadea din cer si puterile cerurilor vor fi clatinate. Atunci se va arata în cer semnul Fiului Omului (Planeta Crucii - n.a.), atunci toate popoarele pamîntului se vor boci si vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii (nave - n.a.) cerului" (Matei 24:30).
4) Pe monitorul cu numarul sase, aflat pe Statia/Planeta Nibiru, Ioan a vazut imagini dintr-un viitor nu prea îndepartat: "Si m-am uitat cînd a rupt pecetea a sasea (introducerea unui CD - n.a.) si s-a facut un mare cutremur de pamînt. Soarele a devenit negru, ca un sac de par, luna a devenit toata ca sîngele si stelele cerului au cazut pe pamînt cum cad smochinele necoapte din pom, cînd este scuturat de un vînt puternic" (Apocalipsa 6:12-14).
În articolul precedent am mentionat ploile cometare produse de intrarea periodica (3.600 de ani) a Planetei Nibiru în sistemul nostru solar, aceasta ducînd la scurtarea Centurii Kuiper si a Norului Opil-Oort. Exista numeroase dovezi în acest sens, din perioada ultimei evolutii a Planetei Zeilor, din timpul Exodului evreilor de acum aproape 3.600 de ani. Voi prezenta doar cîteva extrase din lucrarea "Ciocnirea lumilor" de Immamul Velikovsky (Editura Lucman, Bucuresti): Vechile popoare din Mexic evocau o epoca a lumii care a fost lovita mortal de prabusirea cerului (Seler, Gesammette Abhandlungen II, 798).
Strabo relateaza, citîndu-l pe Ptolemeu, fiul lui Lagos, generalul lui Alexandru si întemeietorul dinastiei egiptene care îi poarta numele, ca Alexandru i-a întrebat pe celti, locuitori de pe malurile Adriaticii, de ce se temeau ei cel mai mult. Iar acestia i-au raspuns ca lor le era teama doar sa nu le cada cerul în cap (Strabo, Geografia, VII, 3, 8). Chinezii fac aluzie la o prabusire a cerului care s-a produs atunci cînd muntii s-au naruit (A. Forke, The World Conception of the Chinese, 1925, pag. 43). Triburile din insulele Samoa fac aluzie, în una dintre legendele lor, la un cataclism cînd în vechime cerul s-a prabusit (Williamson, Religious and Cosmic Beliejs of Central Polynesia, I, 41). Finlandezii povestesc în Kalevala ca suportul cerului a cedat. Laponii aduc o ofranda, cerînd lui Dumnezeu ca suportul cerului sa nu cedeze si ca cerul sa nu se prabuseasca (Olrik, Ragnarok, pag. 446).
Eschimosii din Groenlanda au aceeasi temere. Acest cataclism ar fi precedat de o întunecare a Soarelui si a Lunii (Olrik, Ragnarok, pag. 406). Populatiile primitive din Africa... vorbesc de o prabusire a cerului care s-a petrecut demult (L. Frobenius, Die Weltanschauung der Naturvölker, 1898, pag 335-357).
Traditia indigenilor caschinaua, din Brazilia occidentala, spune ca fulgerele straluceau, tunetul bubuia... cerul a facut explozie si bucatile au cazut si au lovit de moarte toate lucrurile si toate creaturile. Aceasta traditie pomeneste de aceleasi fenomene: fulgere si tunete, explozia cerului, caderea unor meteoriti (Bellamy, Moons, Myths and Man, pag. 80). Sa urmarim si relatarile Bibliei despre acea perioada în care evreii au fost scosi din Egipt: "Domnul (Yahweh/Anu - n.a.) a trimis tunete si piatra; si foc cadea pe pamînt. Domnul a facut sa bata piatra peste tara Egiptului. A batut piatra si focul era amestecat cu piatra... piatra a nimicit tot... oameni... vite... plante si a frînt toti copacii de pe cîmp. Numai în tinutul Gosen, unde erau fiii lui Israel, n-a batut piatra" (Exodul 9:23-26). "A fost întuneric gros în toata tara Egiptului, trei zile... Dar în locurile unde traiau toti fiii lui Israel era lumina" (Exodul 10:22-23). Evreii erau protejati chiar de navele elohimilor/anunnakilor conduse de Yahweh/Anu (detalii în "Sosirea Zeilor". www.miracol.ro), care se aflau acolo. Acestea: puteau emite cîmpuri fizice care sa abata asteroizii, puteau sa lumineze zona prin simpla aprindere a reflectoarelor. "Tot Muntele Sinai fumega, pentru ca Somnul Se coborîse în foc pe el. Fumul acesta se înalta ca fumul unui cuptor si tot muntele se cutremura cu putere" (Exodul 19:18). "Si Domnul mergea înaintea lor, ziua într-un stîlp de nor, ca sa-i conduca pe drum, iar noaptea într-un stîlp de foc, ca sa-i lumineze" (Exodul 13:21).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu