ziua păcălelilor

   Originea

   Legat despre apariţia Zilei Păcălelilor, ipoteza acceptată susţine că originea zilei de 1 aprilie are strânsă legătură cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian în Franţa, anul 1582.    În vechiul calendar, ziua Anului Nou era sărbătorită pe data de 1 aprilie, în loc de 1 ianuarie. După schimbarea calendarului gregorian, în 1582, în timpul lui Carol al IX-lea, oamenii au avut iniţial probleme de a se obişnui cu sărbătorirea noului an la 1 ianuarie. Cei care sărbătoreau Anul Nou la 1 aprilie au fost numiţi „nebuni de aprilie”. Pe măsura trecerii timpului, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoţite adeseori de cadouri hazlii.

   Înainte de apariţia Zilei Păcălelilor au existat festivalul roman Hilaria, care se ţinea pe 25 martie, sau, în perioada medievală, Festinul Proştilor, marcat pe 28 decembrie.

Marcată mai întâi în Europa, Ziua Păcălelilor a emigrat peste Ocean şi apoi pe tot globul.

   Tradiții și obiceiuri

   Japonezii sărbătoresc la 1 aprilie „Ziua păpuşilor”, în care se oferă în dar păpuşi.

  Ziua Păcălelilor este sărbătorită şi în unele state din America Latină - Peru, Mexic şi Columbia, dar la 28 Decembrie, sub numele de „Dia de los inocentes” („Ziua celor naivi”).

 

   În România, păcălelile de 1 aprilie au început să fie practicate în secolul al XIX-lea. Tot la noi, se spune că este bine să faci farsele înainte de ora prânzului, pentru că altminteri vei avea ghinion tot anul.

    Ziua Păcălelilor este marcată timp de două zile în Anglia: cel păcălit este numit „noddy” şi trebuie să poarte o coadă ataşată pantalonilor sau fustei. În Scoţia, acestuia i se spune „April qowk” sau „April cuckoo” (cuc de aprilie - trad.), pentru că aceasta este prima pasăre care vesteşte venirea primăverii.

   Importanţa cu care este privită Ziua Păcălelilor în Marea Britanie este dovedită de emisiunile TV, care nu de multe ori au derutat populaţia.

În Suedia, păcăleli se fac şi pe data de 1 mai, deşi această dată nu este la fel de populară ca 1 aprilie.

    Istoric

    În 1957, BBC a difuzat un documentar despre o fermă din Elveţia specializată în cultivarea de spaghete. Imaginile prezentau fermierii care culegeau spaghetele din arborii... de spaghete. Fiind vorba de o publicaţie renumită pentru seriozitate, ştirea a prins, fiinde preluată de presă.

    Tot BBC a anunţat, în 1980, ca legendarul ceas mecanic londonez Big Ben va fi înlocuit cu unul electronic. Informaţia a revoltat opinia publică britanică, o mulţime de cetăţeni exprimându-şi protestul în legătură cu această schimbare.

   În 1998, un ziar din Alabama a anunţat că parlamentul statului Alabama a hotărât să schimbe valoarea numărului lui Pi, rotunjindu-l la valoarea 3. 

    În 1950, o televiziune olandeză a anunţat că Turnul din Pisa s-a prăbuşit.

„Bill Gates a fost asasinat” era anunţul făcut de anumite pagini de internet din China şi Coreea.

    Astronomul britanic Patrick Moore a anunţat la radio pe 1 aprilie 1976 că la ora 09:47 va avea loc un eveniment unic: planeta Pluto va trece în spatele lui Jupiter, provocând temporar o aliniere care ar putea contracara şi diminua gravitaţia Pământului.

   În 1983, agenţia Associated Press anunţa de 1 aprilie ca un profesor de istorie de la universitatea din Boston a reuşit să stabilească originea „Zilei bufonului”. El afirmă că bufonul de la curtea împăratului Constantin s-a lăudat că ar putea conduce imperiul la fel de bine ca şi stăpânul său. Acestuia i-a plăcut ideea şi i-a permis măscăriciului să se aşeze la cârma ţării o zi pe an, de 1 aprilie. Difuzată de o agenţie de presă serioasă, ştirea a fost preluată de toată presa americană şi abia mai târziu s-a aflat că profesorul respectiv făcuse o glumă.

   În 1995, ziarul Irish Times anunţa că între conducerea Disneyland şi guvernul rus se desfăşoară negocieri privind achiziţionarea trupului lui Lenin în vederea expunerii lui, cu mausoleu cu tot, în parcul de distracţii de la Paris.