860
Cărturarul Metodiu, împreună cu fratele său Chiril, a creat, pe baza alfabetului grecesc, alfabetul chirilic utilizat în Moldova și Țara Românescă.
1174
Prima mențiune documentară a orașului Bârlad, centrul unei formațiuni politice locale ce cuprindea partea de mijloc și de sud a Moldovei.
1264
Este datat primul document care menționează Bistrița ca oraș de meșteșugari și negustori. La începutul sec. XV se construiește o cetate, dărâmată după 1463, ale căror urme se văd și astăzi.
1334
Prima mențiune documentară a orașului Baia (jud Suceava) sub numele de Civitas Moldaviae. A fost cea dintâi capitală a Moldovei sub Dragoș și urmașii săi (1352-1359) și în timpul lui Bogdan I (1359-1365).
1340
Prima atestare documentară a târgului Siret (jud Suceava) care între anii 1365 și 1388 a fost capitala Moldovei.
1359-1365
Bogdan I, primul voievod al statului feudal moldovean, construiește pe vatra viitorului oraș Rădăuți biserica Sf Nicolae ( azi biserica Bogdana).
1377
Petru I (1375-1391) bate primele monede în Moldova, groșii de argint.
1392
Prima atestare documentară a orașului Roman „în cetatea noastră a lui Roman Voievod”. În sec XV e menționată sub denumirea de Târgul de Jos.
1395
Se menționează prima dată despre Cetatea Neamțului. Deși în trecut a fost atribuită cavalerilor teutoni, a fost înălțată de Petru I Mușat și întărită de Ștefan cel Mare.
1402
Cea mai veche mențiune documentară despre bere în Moldova. Alexandru cel Bun dăruiește mănăstirii Moldovița „două mori din Baia și jumătate de moară de sladniță” (instalație de fabricat bere).
1407
Se termină construcția mănăstirii Bistrița în care s-a păstrat primul letopiseț al Moldovei.
1408
Prima atestare a orașului Bacău. Din sec XV a fost principalul punct de vamă în comerțul cu Transilvania și Țara Românească.
Prima mențiune documentară a orașului Iași într-un privilegiu comercial semnat de Alexandru cel Bun. Orașul este consemnat într-o cronică rusească, la 1387, sub denumirea de Iaskii Torg.
1400-1432
În timpul domniei lui Alexandru cel Bun ia ființă în Modova un cerc de cărturari. În cadrul mănăstirilor s-au creat școli de caligrafie în care se scriau evanghelii.
1428
Cel mai vechi act modovenesc scris pe hârtie este considerat a fi o scrisoare din 11 iunie a lui Alexandru cel Bun.
Prima mențiune despre orașul Piatra Neamț.
1431
La școala slavonă din Suceava, înființată de Alexandru cel Bun, este menționat un anume Hermann, primul medic cu titlu universitar.
Este menționat Buzăul ca târg și punct de vamă.
1435
Este consemnat pentru prima dată în documente orașul Vaslui.
1437
Într-o scrisoare a lui Iliaș Voievod, fiul lui Alexandru cel Bun, se face prima mențiune documentară a orașului Tecuci.
1440
Prima mențiune despre existența țițeiului în Moldova în actul prin care boierul Oană Porcu face danie mănăstirii Bistrița „satul Lucăcești, pe Tazlăul cel Sărat, în dreptul Păcurii”.
1445
Este menționat pentru prima dată orașul Galați care devine punct de vamă în sec XVI.
1448
Un document al domnitorului Petru al II-lea menționează, în Moldova, existența morilor de apă pentru măcinat cereale, a pivelor pentru ulei și postav.
Este amintit documentar târgul Cotnari. Dimitrie Cantemir menționa că vinul de Cotnari este „mai nobil decât toate vinurile europene, inclusiv cel de Tokay”.
1456
Printr-un firman al sultanului Mahomed al II-lea se autorizează comerțul Moldovenilor cu corăbiile lor la Istambul. În 1462, corăbiile moldovenești, construite la Chilia și la Cetatea Albă, sunt semnalate și în insula Creta.
1466-1469
Se construiește mănăstirea Putna, ctitorită de Ștefan cel Mare.
1471
La 29 august este consemnat primul cutremur având epicentrul în Vrancea și care a produs stricăciuni în Moldova și Țara Românească, fiind resimțit și la Brașov.
1479
Din ordinul lui Ștefan cel Mare, 800 de zidari și 17000 de ajutoare construiesc cetatea Chilia.
1487
Atestarea documentară a orașului Huși.
1488
Se construiește biserica Sf Gheorghe a mănăstirii Voroneț, terminată în 1493.
Se face prima mențiune despre un pod umblător în Moldova.
1494
Prima atestare documentară a mănăstirii Bistrița, ctitorie a boierilor Craiovești.
1497
Ștefan cel Mare construiește biserica Sf Ioan din Piatra Neamț, la care s-au folosit contraforturi cu rol decorativ.
Sfârșitul sec XV
În timpul domniei lui Ștefan cel Mare se construiesc primele poduri de piatră la Borzești și la Cotnari.
(datele sunt preluate din Istoria științei și tehnicii în România, Editura Academiei RSR, 1985)
Cărturarul Metodiu, împreună cu fratele său Chiril, a creat, pe baza alfabetului grecesc, alfabetul chirilic utilizat în Moldova și Țara Românescă.
1174
Prima mențiune documentară a orașului Bârlad, centrul unei formațiuni politice locale ce cuprindea partea de mijloc și de sud a Moldovei.
1264
Este datat primul document care menționează Bistrița ca oraș de meșteșugari și negustori. La începutul sec. XV se construiește o cetate, dărâmată după 1463, ale căror urme se văd și astăzi.
1334
Prima mențiune documentară a orașului Baia (jud Suceava) sub numele de Civitas Moldaviae. A fost cea dintâi capitală a Moldovei sub Dragoș și urmașii săi (1352-1359) și în timpul lui Bogdan I (1359-1365).
1340
Prima atestare documentară a târgului Siret (jud Suceava) care între anii 1365 și 1388 a fost capitala Moldovei.
1359-1365
Bogdan I, primul voievod al statului feudal moldovean, construiește pe vatra viitorului oraș Rădăuți biserica Sf Nicolae ( azi biserica Bogdana).
1377
Petru I (1375-1391) bate primele monede în Moldova, groșii de argint.
1392
Prima atestare documentară a orașului Roman „în cetatea noastră a lui Roman Voievod”. În sec XV e menționată sub denumirea de Târgul de Jos.
1395
Se menționează prima dată despre Cetatea Neamțului. Deși în trecut a fost atribuită cavalerilor teutoni, a fost înălțată de Petru I Mușat și întărită de Ștefan cel Mare.
1402
Cea mai veche mențiune documentară despre bere în Moldova. Alexandru cel Bun dăruiește mănăstirii Moldovița „două mori din Baia și jumătate de moară de sladniță” (instalație de fabricat bere).
1407
Se termină construcția mănăstirii Bistrița în care s-a păstrat primul letopiseț al Moldovei.
1408
Prima atestare a orașului Bacău. Din sec XV a fost principalul punct de vamă în comerțul cu Transilvania și Țara Românească.
Prima mențiune documentară a orașului Iași într-un privilegiu comercial semnat de Alexandru cel Bun. Orașul este consemnat într-o cronică rusească, la 1387, sub denumirea de Iaskii Torg.
1400-1432
În timpul domniei lui Alexandru cel Bun ia ființă în Modova un cerc de cărturari. În cadrul mănăstirilor s-au creat școli de caligrafie în care se scriau evanghelii.
1428
Cel mai vechi act modovenesc scris pe hârtie este considerat a fi o scrisoare din 11 iunie a lui Alexandru cel Bun.
Prima mențiune despre orașul Piatra Neamț.
1431
La școala slavonă din Suceava, înființată de Alexandru cel Bun, este menționat un anume Hermann, primul medic cu titlu universitar.
Este menționat Buzăul ca târg și punct de vamă.
1435
Este consemnat pentru prima dată în documente orașul Vaslui.
1437
Într-o scrisoare a lui Iliaș Voievod, fiul lui Alexandru cel Bun, se face prima mențiune documentară a orașului Tecuci.
1440
Prima mențiune despre existența țițeiului în Moldova în actul prin care boierul Oană Porcu face danie mănăstirii Bistrița „satul Lucăcești, pe Tazlăul cel Sărat, în dreptul Păcurii”.
1445
Este menționat pentru prima dată orașul Galați care devine punct de vamă în sec XVI.
1448
Un document al domnitorului Petru al II-lea menționează, în Moldova, existența morilor de apă pentru măcinat cereale, a pivelor pentru ulei și postav.
Este amintit documentar târgul Cotnari. Dimitrie Cantemir menționa că vinul de Cotnari este „mai nobil decât toate vinurile europene, inclusiv cel de Tokay”.
1456
Printr-un firman al sultanului Mahomed al II-lea se autorizează comerțul Moldovenilor cu corăbiile lor la Istambul. În 1462, corăbiile moldovenești, construite la Chilia și la Cetatea Albă, sunt semnalate și în insula Creta.
1466-1469
Se construiește mănăstirea Putna, ctitorită de Ștefan cel Mare.
1471
La 29 august este consemnat primul cutremur având epicentrul în Vrancea și care a produs stricăciuni în Moldova și Țara Românească, fiind resimțit și la Brașov.
1479
Din ordinul lui Ștefan cel Mare, 800 de zidari și 17000 de ajutoare construiesc cetatea Chilia.
1487
Atestarea documentară a orașului Huși.
1488
Se construiește biserica Sf Gheorghe a mănăstirii Voroneț, terminată în 1493.
Se face prima mențiune despre un pod umblător în Moldova.
1494
Prima atestare documentară a mănăstirii Bistrița, ctitorie a boierilor Craiovești.
1497
Ștefan cel Mare construiește biserica Sf Ioan din Piatra Neamț, la care s-au folosit contraforturi cu rol decorativ.
Sfârșitul sec XV
În timpul domniei lui Ștefan cel Mare se construiesc primele poduri de piatră la Borzești și la Cotnari.
(datele sunt preluate din Istoria științei și tehnicii în România, Editura Academiei RSR, 1985)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu