îmi amintesc

Îmi amintesc de al tău glas,
de calda mângâiere din amurg
când apele prin vaduri curg,
pe bancă-n chioşc când am rămas.

Îmi amintesc de parcă-i azi
de serile trecute împreună
şi te visez sub clar de lună
în braţe, moale, că îmi cazi.

Îmi amintesc mereu de tine
ca de-un izvor ce susură plăcut
pe care îl ascult ades, tăcut,
ce freamătă alăturea de mine.

Îmi amintesc cu nostalgie                              Îmi amintesc de toamna lungă,
de clipe pline de tandreţe,                             de luna când ne-am cunoscut
de nopţile fierbinţi, măreţe,                          sub cerul oţelit cu astrul mut,
pline de fiori şi poezie.                                   când zburătoarele se-alungă.