tu apa îmi arăţi, de locuri rătăcit,
cum valuri se răpăd prin semnu-i pantomim
în argintii săgeţi. spune că te-a-ndrăgit.
Pe balustradă a ta mână Dar gândul ţi-e absent
se odihneşte moleşită şi ochii ţi-s senini,
şi-n unda râului senină doar trupul ţi-e prezent
îţi văd faţa înroşită. cu încleştate mâini.
Briza ţi-alintă încet , De ce te frămânţi
în plăcuta mângâiere, nu ştiu. Sunt lângă tine.
trupul tău ardent Sărutări fierbinţi
ce nu ştie de durere. de nu te-aduc în fire
O şoaptă în al ei zbor atunci e în zadar
plutind pe aripi de vis cumplitul meu amor
ţi-aduce vorbe de amor, de care n-ai habar
în taină, pe furiş. şi lacrimi în râu mor.
sub tine râul plânge precum un curcubeu
şi te doreşte parcă apoi fruntea-ţi lipeşti
înfiorat la sânge. de inima din pieptul meu.
Din sălcii se aud Îţi mângâi chipul
note calde de cântări, în caldă dezmierdare
tresaltă malul ud şi-aştepţi sfârşitul,
de tril de privighetori. prelunga-mbrăţişare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu