clipa

Visez înfrigurat la clipa întâlnirii
sub castanul înflorit
când m-a săgetat tremurul privirii
şi am rămas îndrăgostit.

Ai dispărut pe bulevard aglomerat,
în urma ta eu paşii mi-am purtat
sperând ca faţa să întorci spre mine
să-mi faci curate zilele senine.

Dar nu. Neîndurătoare-n al meu chin,
nu te-ai întors, de atunci suspin
şi caut în calea ta să ies
să-ţi spun al inimii mele păs.

Nu îndrăznesc de tine să m-apropii
şi-mi par fără de soţ toţi plopii,
iar parcul cu castani rămâne gol,
în căutarea ta eu tot îi dau ocol.

O clipă doar aş vrea să te opresc,
în două, trei cuvinte să-ţi spun că te iubesc;
acum însă visez la clipa întâlnirii
când m-a săgetat tremurul privirii.