enigme ale preistoriei

În unele zone ale planetei au fost descoperite de-a lungul timpului obiecte, basoreliefuri şi incizii datând din epoci vechi şi strãvechi, ce seamãnã frapant cu aparate de zbor din zilele noastre.

Macheta din aur a unui avion de luptã

Într-un sit din Saqqarah - Egipt, de pildã, au fost gãsite 14 piese de acest gen. În Columbia a ieşit la ivealã un obiect aerodinamic din aur înzestrat cu aripi delta, carlingã pentru pilotaj, stabilizatoare, eleroane şi ampenaj vertical. Experţii în aeronauticã sunt de pãrere cã ar putea fi macheta unui avion de luptã cu reacţie, comparabil cu supersonicul american F-102. Alte relicve „aeronautice” precolumbiene au aspectul unor avioane cu geometrie variabilã. În acest context, ar trebui menţionatã şi celebra stelã funerarã de la Palenque - Mexic, ce înfãţişeazã un bãrbat pilotând un „modul spaţial”, având ataşat la cãile respiratorii şi indispensabilul tub cu oxigen. Maniera artisticã în care este redat presupusul aparat de zbor extraterestru pare derutantã, dar şi un artist pietrar amerindian contemporan ar putea sã procedeze similar, pentru a contura interiorul unei navete spaţiale actuale. Sigur cã o parte însemnatã din vestigiile paleoaeronautice a fost expertizatã cu migalã şi trecutã neîndoielnic într-o evidenţã serioasã, peste care s-a depus praful uitãrii. 

„Naveta spaţialã” de la Buzãu

Mai puţin cunoscut e obiectul zburãtor incizat în grota Fundu Peşterii din Curbura Buzãului , aflat laolaltã cu alte incizii strãvechi, cum ar fi pumnale şi sãgeţi, vârfuri de lance. Unele incizii au fost apreciate de arheologi ca fiind din Hallstatt, altele din epoca bronzului, unele din neolitic - în alte porţiuni suprapunându-se însemne medievale târzii. Ipotetica navetã spaţialã e urmatã de un jet reactiv uşor curbat şi pare a veni dinspre stele, incizate deasupra şi în urma sa. Dupã aspect şi procedeu de execuţie, stelele au fost datate - prin comparaţie cu cele existente într-o grotã situatã în Val Camonica, Italia - ca fiind din epoca bronzului. Precara popularitate a „navetei spaţiale” din Curbura Buzãului a fost determinatã cu precãdere de suspiciunile ivite în urma verdictelor contradictorii lansate de câţiva arheologi, cãrora li se ceruse în anii ’70 sã se pronunţe asupra acelei ciudãţenii arhaice înainte de a se isca panicã în rândul populaţiei autohtone, ce ar da apã la moarã monahilor locali sã înceapã a propovãdui sfârşitul lumii. Întâmplãtor, experţii în sãparea trecutului omenirii erau cãptuşiţi cu doctorate, ceea ce îi scutea întrucâtva de obedienţa profesionalã de a ţine hangul profesorului ce le fuse mentor, care hotãrâse cã incizia cu pricinã era un simbol mistic scrijelit de vraciul unui trib de nomazi, cu scopul asigurãrii succesului la vânãtoarea de mamuţi. Ca atare, dãdurã frâu liber propriilor interpretãri, ridicând tensiunea disputei ştiinţifice la cote nemaiîntâlnite.

Controversa arheologilor

Sub tirul încrucişat al opiniilor pro şi contra reuşirã sã încâlceascã într-un asemenea hal iţele acelui mister rupestru, încât la un moment dat lãsarã baltã eticheta şi începurã sã se spurce ca la uşa cortului, fiecare susţinând cu cerbicie cã dreptatea era de partea sa. Nici dupã încheierea expertizei, controversa nu a putut fi aplanatã, întrucât nici un arheolog nu a vrut sã renunţe în ruptul capului la opinia sa, în favoarea constituirii cvorumului necesar structurãrii unei ipoteze finale. Unul era încredinţat cã incizia imortaliza un „pumnal cu mustãţi”, altul cã e femeie cu pãrul despletit, al treilea era convins cã imaginea sugera un pãianjen fosil, iar al patrulea susţinea morţiş cã era vorba de simple zgârieturi, fãcute de ghearele unui urs cavernicol.

Enigmã încã neelucidatã

În consecinţã, la Fundu Peşterii au fost invitaţi specialişti din branşa aeronauticii. Dupã ce au studiat cu atenţie forma inciziei, curbura jetului reactiv din spatele acelei plãsmuiri preistorice şi alte câteva detalii numai de ei ştiute, aviatorii au respins în bloc concluziile arheologilor şi au declarat cã acolo era exact ce se vedea. Adicã o chestie - e drept, strãveche - dar din domeniul aeronauticii. „Dacã asta e, ce sã ne mai turnãm cenuşã-n cap, oameni buni?”, conchise un inginer militar cãrunt, cu mustãţile cãnite. Nu se poate tãgãdui cã pãrerile specialiştilor care s-au pronunţat pânã acum în acest neobişnuit caz sunt binevenite. Ar fi de dorit, totuşi, ca punctele lor de vedere sã nu rãmânã în veci diametral opuse. Nu de alta, dar de la pãianjen fosil la aeronavã e cale lungã, chiar dacã uneori şi un pãianjen zboarã agãţat de propia sa pânzã. Cum enigma din Curbura Buzãului e departe de a fi elucidatã, aşteptãm şi alte pãreri asupra acestei controversate probleme.