capitolul 8

Teoriile fizice moderne vorbesc despre un Univers dinamic format din nenumarate lumi paralele, care se pot naste din altele, înlantuire ce continua la infinit. Lumile îmbatrînite sînt absorbite la nivelul gaurilor negre, posibile tuneluri de legatura între lumile paralele, unde materia se condenseaza la valori inimaginabile, constituind, probabil, o baza pentru alcatuirea unor noi lumi. Modelul cuantic al Universului propus de Hartle si Hawking vorbeste despre un Univers fara frontiere sau margini. Extrem de interesant este faptul ca aceste teorii sînt expuse atît în Cartea lui Enoh, cît si în Biblie, ele fiind transmise profetilor (Enoh, Isaia, Ioan) care au ajuns pe statia/planeta Nibiru. Cîteva exemple: 

1) "Primul Cer va fi înlaturat si va disparea, va aparea cel de-al doilea, si toate puterile ceresti vor straluci într-o splendoare de sapte ori mai mare... cine priveste spre limitele Cerului va vedea ca îi este imposibil sa atinga imensitatea acestuia" (Enoh, cap. XCII: 17, 21). "În acele zile, Uriel mi-a spus... Eu ti-am relevat totul. Tu vezi Soarele, luna si îngerii (anunnaki/elohimii/dumnezeii - n.a.) care dirijeaza stelele din Cer, care conduc miscarile lor, fazele lor si schimbarile lor" (Enoh, cap. LXXIX: 1-2).

2) "Tu ai întemeiat din vechime pamîntul si cerurile sînt lucrarea mîinilor Tale, ele vor pieri, dar Tu vei ramîne; toate se vor învechi ca o haina: le vei schimba ca pe un vesmînt si se vor schimba" (Psalmi 102: 25-26).

3) "Toata ostirea cerurilor piere, cerurile sînt facute sul ca o carte si toata ostirea lor cade, cum cade frunza de vita, cum cade frunza de smochin" (Isaia 34: 4).

Apocriful slavon Vedenia lui Isaia sustine ca acesta a fost vizitat de doi barbati înalti care l-au luat la Cer. Biblia confirma deplasarea lui Isaia pe A Douasprezecea Planeta: "Am vazut pe Domnul (Yahweh/Anu - n.a.) stînd pe un scaun de domnie foarte înalt... Am auzit glasul Domnului, întrebînd: "Pe cine sa trimit si cine va merge pentru Noi?". Eu am raspuns: "Iata-Ma, trimite-Ma" (Isaia 6: 1, 8).

4) "Apoi am vazut un cer nou si un pamînt nou... Cel care statea pe scaunul de domnie a zis: "Tata, Eu fac toate noi". Si a spus: "Scrie, fiindca aceste cuvinte sînt sigure si adevarate" (Apocalipsa 21: 1, 5). Si Ioan a ajuns pe Planeta Împaratiei cu o nava, condus de un reprezentat al acesteia: "M-am uitat, si iata o usa era deschisa în cer. Glasul cel dintîi pe care-l auzisem ca sunetul unei trîmbite si care vorbea cu mine mi-a zis (îngerul era în nava si vorbea cu Ioan prin statie, de aceea acesta nu-l vedea - n.a.): "Suie-te aici si-ti voi arata lucrurile care trebuie sa aiba loc dupa acestea". Calatoria a fost ultrarapida: "Numaidecît am fost în Duh. Si, iata, un scaun de domnie era pus si pe scaunul de domnie statea Cineva" (Apocalipsa 4: 1-2).

Scrierile sumeriene noteaza faptul ca anunnaki/elohimii/dumnezeii foloseau, pe lînga aparate de zbor, si "barci scufundate", adica submarine. Sînt semnalate si aterizari ale zeilor în capsule ermetice, în zona Mesopotamiei. Despre aceste evenimente, Z. Sitchin, în "A Douasprezecea Planeta" (Editura Aldopress, Bucuresti), scria: "Un text care vorbeste despre calatoriile ceresti ale zeitei Ishtar spune ca ea dorea sa-l ajunga pe “Marele gallu” (Navigatorul-sef) care fugise cu o “barca scufundata”. Berossus povesteste legenda lui Oannes, “Fiinta daruita cu întelepciune”, un zeu care si-a facut aparitia din “Marea Eritreana ce scalda tarmurile Babiloniei, în primul an al Coborîrii Împaratiei Cerurilor pe Pamînt” (autorul mentionat se refera la penultima apropiere de Pamînt a Planetei Nibiru, de acum 7200 de ani; reamintim faptul ca ultima trecere a Planetei Zeilor a avut loc în timpul Exodului evreilor din Egipt, acum 3600 de ani. În prezent Planeta Împaratiei este în Sistemul nostru solar si-si continua înaintarea - n.a.). Cronicarul relateaza ca, desi Oannes arata ca un peste, el avea cap de om sub capul sarpelui si picioare de om sub coada de peste. “Vocea sa si limba ce o vorbea erau ca ale oamenilor". În Biblie (Cartea lui Iona) este semnalata prezenta unei astfel de "barci scufundate", numita "peste urias". Din interiorul submarinului în care Iona a stat trei zile si trei nopti, acesta a facut o buna descriere a fundului Marii Mediterane. Actiunea a fost realizata de elohimi sub directa comanda a lui Yahweh/Anu si a început prin schimbarea conditiilor meteorologice: "Domnul a facut sa sufle pe mare un vînt naprasnic si a stîrnit o furtuna puternica pe mare... Apoi au luat pe Iona si l-au aruncat în mare (Iona refuzase sa se duca la Ninive si luase un vas din portul Tarsis - n.a.). Si marea a încetat sa mai urle... Si Domnul pregatise un peste mare sa înghita pe Iona" (Iona 1: 4, 15, 17). Iona ne-a lasat urmatoarea descriere, probabil prima din istoria exploatarilor marilor si oceanelor: "Si totusi ma aruncasesi în Adînc în inima marilor, si curentii ma înconjurasera: toate valurile si toate talazurile Tale au trecut peste mine... plantele de mare s-au împletit în jurul capului meu. M-am coborît pîna la temeliile muntilor, zavoarele pamîntului ma încuiau pe vecie; dar Tu mi-ai scos viata din groapa" (Iona 2: 2, 3, 6). În final, Iona a fost readus pe tarmul Mediteranei si s-a dus la Ninive cu un mesaj din partea elohimilor, de schimbare (în bine) a comportamentului locuitorilor sai. "Si Domnul a poruncit pestelui si pestele a varsat pe Iona pe uscat" (Iona 2: 10).