capitolul 11

Conform textelor sumeriene, înainte de sosirea lor pe Pamînt, zeii si-au împartit sferele lor de influenta: Anu (Yahweh) urma sa ramîna în "Cer" si sa conduca A Douasprezecea Planeta, Enlil (Isus) urma sa conduca uscatul, iar Inki (Ea, Azazel) a primit "Adîncul apelor", "Lumea Inferioara", "Lumea Subterana", "Lumea spiritelor" etc. Revin cu alte informatii despre existenta acestei lumi care se afla în interiorul gol al Pamîntului, informatii extrase atît din scrierile sumeriene, Cartea lui Enoh, Biblie, cît si din datele furnizate de cercetari recente: 1) Spatioportul din interiorul Pamîntului (si în prezent numeroase OZN-uri intra si ies prin deschiderile polare) descris în Epopeea lui Ghilgames: "Enkidu, erou al Epopeei lui Ghilgames, este condamnat de zei la munca silnica pe viata. Pentru a duce sentinta la îndeplinire si a-l duce la noua lui casa; “vor veni doi oameni, ca pasarile îmbracati” (anunnaki, locuitori ai Planetei Nibiru - n.a.). Unul din ei... îl va duce în tara Minelor: va fi îmbracat ca un Vultur (costumul de zbor - n.a.). Cu bratul el te va conduce... în Casa Întunericului, în locul de sub pamînt ("Iadul" - n.a.), locul de unde nimeni nu mai pleaca din cei ce intra, un drum de unde nu exista întoarcere, o casa ai carei locuitori sînt lipsiti de lumina (muncesc în mine - n.a.), acolo unde praf este în gura lor si pamîntul le e mîncarea" (Z. Sitchin, "A Douasprezecea Planeta", Editura Aldopress, Bucuresti). 2) "Atunci am vazut o alta parte a Pamîntului, spre care m-am întors; si am zarit o vale adînca plina de foc. În aceasta vale erau condusi regii si stapînii. Acolo, ochii mei au vazut unelte de cazna (în nici un caz nu erau cazane cu smoala; erau unelte pentru sapat în mine - n.a.) si lanturi dintr-un fier lipsit de greutate (catuse din plastic - n.a.) (Enoh, cap. LIII: 1-3). 3) "Caci Domnul (Yahweh/Anu - n.a.) este un Dumnezeu mare, un împarat mare, mai presus de toti Dumnezeii. El tine în mîna adîncimile pamîntului" (Psalmi 95:4). "Ma uit la pamînt, si iata ca este... gol" (Ieremia 4:23). 5) "Pamîntul este gol, Polii, cautati de atîta vreme, sînt fantome. Exista deschideri la extremitatile nordica si sudica. În interior, exista mari continente, oceane, munti si rîuri. Exista, evident, vegetatie si viata animala în aceasta Lume Noua, populata probabil de vase necunoscute locuitorilor de pe suprafata Pamîntului" (William Reed, gînditor american, primul care a prezentat teoria Pamîntului gol, cu deschideri la poli, autorul cartii "Fantoma Polilor", publicata în 1906; detalii în lucrarea "O lume ascunsa", de dr. Raymond Bernard, Editura Aldopress, Bucuresti). Reed apreciaza grosimea scoartei Pamîntului la 88 de mile, în timp ce interiorul gol ar avea diametrul de 6.400 de mile. 6) Chiar daca Vaticanul, pentru a-si mentine religia idolatra, ascunde tone de documente despre Mesia Isus/Enlil, informatiile despre vizita pe care Acesta, în noul Sau corp pe care l-a primit dupa Rastignire, a facut-o în "Adînc", exista în Biblie: "Christos... fiind omorît în trup, dar facut viu în duh (corp spiritual/material de anunnaki - n.a.), în care S-a si dus si a predicat duhurilor care sînt în închisoare" (1 Petru 3:18-19). "Cine se va coborî în adînc?" (Sa scoale adica pe Christos dintre cei morti) (Romani 10:7). "Si acesta S-a suit, ce înseamna decît ca se coborîse în  partile mai de jos ale pamîntului? Cel care S-a coborît este Acelasi cu Cel care S-a suit mai presus de toate cerurile (A Douasprezecea Planeta - n.a.), ca sa umple toate" (Efeseni 4:9-10).

Nici "Orasele Zeilor", nici ruinele lor nu mai pot fi descoperite de arheologi, ele fiind distruse de potopul cauzat de penultima intrare a Planetei Nibiru în sistemul nostru solar, de acum aproape 7.200 de ani. Au ramas însa vechi desene sumeriene sau scrierile antice ale diferitelor popoare. Astfel, unele dintre desenele mentionate prezinta constructii masive din lemn si trestie, despre care se considera ca sînt adaposturi pentru animale. Z. Sitchin, în lucrarea "A Douazprezecea Planeta" (Editura Aldopress, Bucuresti), are o alta parere, care, si în opinia mea, este cea corecta: "Aceasta explicatie este contrazisa de stîlpii care ies din acoperisul acestora... Scopul acestor “stîlpi” este de a sustine una sau mai multe perechi de “inele”, a caror functie nu este precizata... erau oare aceste obiecte antene destinate emisiei si receptiei? Erau perechile de inele emitatoare, plasate acolo în cîmp pentru ghidarea navelor spatiale? Erau acesti stîlpi “ochii atotvazatori” ai zeilor, de care vorbesc atît textele sumeriene? Ceea ce stim este ca echipamentele la care erau conectate aceste obiecte erau portabile, deoarece exista numeroase desene care reprezinta “obiecte divine” în forma de cutii, care sînt transportate cu barca... Acest echipament, aparent supranatural - care facea posibila comunicarea cu o zeitate care se afla în alta parte -, a devenit obiect de venerare, “simbol sacru de cult”. Templele de la Lagash, Ur, Mari si alte orase antice includeau printre obiectele de cult si astfel de “ochi ai idolilor". Dar cea mai corecta descriere si functionare a unei astfel de "cutii" este în Biblie, fiind vorba de Chivot, facut de Moise, dupa indicatiile primite de la Yahweh/Anu, în timpul celor 40 de zile cît a stat în slava/nava Acestuia, pe Muntele Sinai: "Sa faca un chivot de lemn de salcîm; lungimea lui sa fie de doi coti si jumatate (aproximativ 150 cm - n.a.), latimea la un cot si jumatate (aproximativ 90 cm - n.a.) si înaltimea de un cot si jumatate" (Exod 25:10). Dar, printr-o cutie de lemn nu se putea comunica, asa încît urmatoarele indicatii primite de Moise sînt: "Sa pui capacul ispasirii pe chivot, si în chivot sa pui marturia pe care ti-o voi da. Acolo ma voi întîlni cu tine, si de la înaltimea capacului ispasirii, dintre cei doi heruvimi asezati pe chivotul marturiei, îti voi da toate poruncile Mele pentru copiii lui Israel" (Exod 25:21-22). Trei elemente ale acestui dispozitiv cu o semnificatie deosebita: 1) "Marturia" primita chiar de la Yahweh/Anu=statie de emisie receptie; 2) Capacul ispasirii=difuzorul; 3) Heruvimii de aur=antenele. Sa vedem cum functiona: "Cînd intra Moise în cortul întîlnirii ca sa vorbeasca cu Domnul, auzea glasul care-i vorbea de pe capacul ispasirii, care era asezat pe chivotul marturiei, între cei doi heruvimi. Si vorbea cu Domnul" (Numeri 7:89). "Norul (nava - n.a.) Domnului era deasupra lor în timpul zilei, cînd porneau din tabara. Cînd pornea chivotul, Moise zicea: “Scoala-Te, Doamne, ca sa se împrastie vrajmasii Tai, si sa fuga dinaintea Fetei Tale cei ce Te urasc" (Numeri 10:34-35).