a 16-a zi

Am mintea-ncătuşată            Un câine-şi poartă glasul
iar vorbele nu sună,               spre cerul depărtat,
e vremea nourată                   mă-mpiedic la tot pasul
şi patimi se adună.                 de-un râu învolburat

Gânduri abia se nasc             şi n-am măcar umbrelă
de griji împovărate                ca pielea să-mi ferească,
când ploile peste oraş           din spate o sirenă
se-abat întunecate.                cu ţipete mă-mproaşcă.