Noaptea-şi arată infinitul Un palid bec încântă ochii
întunecat, în haine strâmte, şi umbre se întind pustii,
şi zboară din pendulă timpul de tine, haos, mă apropii
sub norii rătăciţi în lupte. să răscolesc în ţeluri vii.
Uşa deschid cu teamă la cerdac
şi pasul trec pe pragul ros,
stele infime-n ceruri tac,
iar luna-şi pleacă faţa-n jos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu