Gene am îngreunate, Pragul pare un obstacolfruntea este încreţită, ridicat din necredinţă,
cu simptome dispersate aştept însă un miracol
mi-e fiinţa-nlănţuită. să scap azi de umilinţă.
tremurat de şovăială arătându-şi faţa vidă,
pe rătăcitorul drum ploaia ca un uragan
cu asfaltul ca de smoală. vine rece şi stupidă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu