Ziua Sfantului Gheorghe (23 aprilie) marcheaza in calendarul popular inceputul anului pastoral. Denumita popular Sangiorz, Sfantul Gheorghe este o sarbatoare prestigioasa cu semnificatii multiple: agrare, pastorale, divinatorii si augurale.
SFANTUL GHEORGHE - Traditii si obiceiuri in Ajunul Sfantului Gheorghe
In ajunul sarbatorii de Sfantul Gheorghe, pe 22 aprilie, denumita popular Sangiorzul vacilor sau Alesul, se desfasoara o serie de obiceiuri ce marcheaza ritual inceputul anului pastoral, fiind o sarbatoare a ciobanilor. Obiceiurile legate de Sfantul Gheorghe presupun alegerea ciobanilor, a locului unde se va face strunga sau stana, alegerea mieilor si pregatirea oilor pentru primul muls, precum si prepararea primului cas, de Sfantul Gheorghe, scrie site-ul Institutului National al Patrimoniului, cIMeC.ro, pe pagina dedicata obiceiurilor pentru Sfantul Gheorghe.
In ajunul sarbatorii de Sfantul Gheorghe, galeata in care urmeaza sa se puna laptele de la primul muls e pregatita in mod minutios: se toarna “apa curgatoare, adica din rau” sau “apa neinceputa din fantana” si iarba verde. Marginea galetii este decorata, in ajunul zilei de Sfantul Gheorghe, cu fire de salcie, impletite in forma unei cununi subtiri, carora li se adauga uneori un ban de argint. Manunchiul de plante este aruncat apoi intr-o fantana, avand rostul de a asigura o cantitate indestulatoare de lapte, urmand principiul magiei prin similitudine, invocat in textul care insoteste acest gest:“- Asa sa izvorasca laptele in pulpa oii, ca apa in fantana!”.
In unele zone, in ajunul sarbatorii de Sfantul Gheorghe, pe marginea galetii in care se mulg pentru prima data oile se aseza “colacul oilor”, de forma unei cununi, preparat din faina de grau curata, cu apa si sare, uns cu galbenus de ou. Colacul e apoi luat de catre doi pastori care trag de el pentru a-l rupe, existand credinta ca cel care ramane cu partea mai mare va avea noroc la oi. In unele zone, in ajunul zilei de Sfantul Gheorghe, la primul muls se foloseste, in locul colacului, o cununa din ramuri verzi, care are ca scop, pe de o parte, asigurarea belsugului de lapte si, pe de alta, protectia impotriva fortelor malefice, active in aceasta perioada.
Una dintre practicile cu raspandire generala in ziua sarbatorii de Sfantul Gheorghe este impodobirea casei si anexelor cu simboluri vegetale ce marcheaza renasterii naturii. Emblemele vegetale utilizate variaza in functie de regiune: in Muntenia se pun crengi de tufan sau de par, in Transilvania rug verde si leustean, rug sau frunza de fag sau gorun in Banat, si au si rol in protejarea casei si gospodariei de actiunea strigoilor de mana care sunt foarte activi in aceasta perioada.
O metoda eficienta de contracararea a strigoilor, in ziua de Sfantul Gheorghe, o reprezinta plantele cu calitati magice, dintre care cea mai redutabila este usturoiul. Punctele esentiale care fac legatura cu exteriorul si pe unde ar putea intra strigoii - pragul usii, cercevelele ferestrelor, hornul sunt unse, in ziua de Sfantul Gheorghe, cu usturoi, facandu-se semnul crucii. De asemenea, se impune consumul usturoiului de catre oameni, care se si ung cu el pe corp, pe frunte, in piept, in spate si pe la incheieturi, pentru a protejati de orice actiuni nefaste.
Calul Sfantului Gheorghe - 24 aprilie
A treia zi in care este serbat Sfantul Gheorghe este considerata a fi una deosebit de importanta, impunand restrictii severe legate de munca. Daca in prima zi a sarbatorii Sfantului Gheorghe se poate lucra dupa pranz, in aceasta zi nu se lucreaza deloc, pentru ca animalele salbatice sa nu atace vitele si gospodariile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu