Nu este o carte pe care s-o citesti usor si pe care s-o iei pentru lectura, la plaja. Este o carte-document, o relatare stufoasa, bazata pe fapte minutios verificate, dupa cum ne-a asigurat insusi autorul ei, generalul Ion Mihai Pacepa. "Programat sa ucida", cartea despre mana KGB in asasinarea presedintelui american John Fitzgerald Kennedy (JFK), vi se dezvaluie, de azi, in Jurnalul National.
Daca ar fi existat o solutie simpla la descifrarea asasinarii lui JFK, atunci povestea nu ar fi ramas nerezolvata din 1963 pana azi. S-au scris mii de pagini pe marginea acestui subiect, s-au avansat o groaza de ipoteze, s-au intocmit rapoarte, dar nimeni nu e convins ca s-a spus adevarul. "Cine l-a asasinat pe Kennedy?", a ajuns din intrebare anecdota. O explicatie multumitoare a motivatiei lui Oswald asteapta sa fie gasita, in primul rand pentru ca nici o autoritate competenta nu a facut legatura dintre Oswald si dimensiunea extrem de importanta a politicii externe si practicii comunitatii de informatii sovietice la sfarsitul anilor ’50 si inceputul anilor ’60. "Programat sa ucida", a generalului Pacepa, arata cum s-a implicat KGB in asasinarea lui Kennedy si ce eforturi a facut pentru a convinge opinia publica americana de faptul ca JFK fusese asasinat de CIA.
INCERCARI.
La sfarsitul anilor ’70, Edward Jay Epstein a realizat propria sa investigatie, publicata sub titlul "O legenda: lumea secreta a lui Lee Harvey Oswald ("Legend: The Secret World of Lee Harvey Oswald" – Reader’s Digest/McGraw Hill, 1978). Aceasta carte introduce material nou si folositor despre Oswald, care a fost cules cu constiinciozitate si, in general, ignorat de alti analisti ai asasinatului. Epstein afirma ca a intervievat peste 400 de persoane care au fost asociate, intr-un fel sau altul, cu Oswald. Intre acestea se aflau "aproape 70 de puscasi marini alaturi de care Oswald a fost inrolat in Japonia si Extremul Orient", care, in majoritatea lor, "nu fusesera niciodata intervievati de FBI sau Comisia Warren". Cartea lui Epstein se concentreaza pe suspiciunile ca Oswald avusese legaturi cu serviciile de informatii sovietice sau cubaneze si ofera informatii noi, semnificative, care arata ca Oswald a fost cu adevarat manipulat de Moscova. Epstein chiar adunase informatii suficiente pentru a suspecta – in mod corect – ca George de Mohrenschildt era desemnat de KGB sa il manuiasca pe Oswald, sub acoperirea de petrolist american bogat, cu origini in nobilimea rusa, care a devenit "cel mai bun prieten" al lui Oswald, dupa intoarcerea acestuia in Statele Unite.
PANA LA CAPAT.
De Mohrenschildt s-a sinucis in 1976, inainte ca Epstein si agentii de investigatie ai Congresului sa il ia la intrebari in legatura cu relatiile sale cu Oswald. Cu toate acestea, si lui Epstein, ca si tuturor celorlati care au scris despre asasinarea lui JFK, ii lipsea cunoasterea din interior a sistemului de informatii sovietic, care l-ar fi ajutat sa adune laolalta bucati disparate de informatie si sa formuleze o concluzie ferma. Povestea lui, foarte bine documentata, ramane oarecum in suspensie. (In articole mai scurte, Epstein va incepe ulterior sa insinueze ca unele elemente ale Guvernului american trebuie sa il fi manipulat pe Oswald.)
CARTE DE SPIONAJ.
Despre "Programat sa ucida", Pacepa marturiseste ca este o carte despre spionajul sovietic in timpul Razboiului Rece. Este o carte despre recrutarea si manipularea americanului Lee Harvey Oswald, cel care l-a asasinat pe Kennedy. Dar, adauga el, este o carte despre "efortul incununat de succes" al blocului sovietic de a convinge restul lumii ca Moscova n-a avut niciodata nici cel mai mic interes in ceea ce-l privea pe Oswald. "In 1978, cand Statele Unite mi-au acordat azil politic, am fost uimit sa constat ca nimeni la Washington nu lua in considerare, in scris sau verbal, posibilitatea ca Oswald sa fi fost agent sovietic", marturiseste autorul in cartea sa, din care va prezentam fragmente zilele acestea.
PERDEA DE FUM.
"La 22 noiembrie 1963, cand presedintele John F. Kennedy a fost asasinat, locuiam in Bucurestiul natal si ocupam functia de adjunct al sefului Departamentului de Informatii Externe (DIE). Atunci, DIE era o filiala a KGB si platea salariile ofiterilor in 20 ale lunii, pentru a celebra ziua de 20 decembrie 1917, cand s-a creat CEKA, prima politie politica sovietica din care s-a tras KGB-ul.
In seara de 26 noiembrie 1963, generalul Aleksandr Saharovski, seful serviciului de spionaj sovietic cunoscut sub acronimul PGU (de la Pervoie Glavnoie Upravlenie), a aterizat pe neasteptate la Bucuresti. In acea zi participasem la receptia oferita de ambasadorul Mongoliei la Bucuresti, care sarbatorea cea de a 39-a aniversare a fondarii Republicii Populare Mongole. Acesta a fost primul si ultimul meu contact cu afacerile mongoleze. Cand am revenit la sediul DIE, seful meu de cabinet mi-a spus ca generalul Nicolae Doicaru, seful DIE, si Saharovski ma asteptau. «Este haraso sa vezi vechi prieten», m-a salutat Saharovski, in amestecul sau familiar de romana si rusa. Fusese pana nu demult consilierul-sef sovietic pentru probleme de informatii in Romania si deci seful meu de facto.
Bucurestiul era prima escala a lui Saharovski in cadrul unui turneu fulger al principalelor servicii «surori». Sarcina lui era sa declanseze o operatiune de dezinformare menita sa indeparteze de Moscova suspiciunile opiniei publice internationale referitoare la asasinarea presedintelui Kennedy si sa le indrepte catre Statele Unite. Saharovski a adus cu el o «directiva» care continea principalele sarcini ale acestei operatiuni, ce a primit numele de cod «Dragonul», si care erau prea secrete pentru a fi transmise cifrat prin radio.
Saharovski ne-a dat cateva detalii legate de asasinat care, potrivit lui, vor infuria Washington-ul cand vor deveni publice. Lee Harvey Oswald, «sergentul» american care il ucisese pe presedintele Kennedy, vorbea relativ bine ruseste cand a defectat la Moscova, in 1959, si devenise un marxist fanatic cand s-a repatriat in Statele Unite, in 1962. Aceste fapte erau suficiente pentru a supune Uniunea Sovietica si «surorile» sale unor provocari din partea Occidentului, a explicat Saharovski. Dar asta era doar inceputul, a adaugat Sakarovski. «Sotia lui Oswald este cetatean sovietic».
«O sotie!», mi-a soptit Doicaru la ureche. Moscova ne impingea tot timpul de la spate sa furnizam «sotii» romance pentru «sergentii» nostri americani, cu scopul de a-i «lega definitiv de noi». Apoi, Saharovski a mentionat alta problema: in ciuda numelui german, cel mai bun prieten pe care l-a avut Oswald dupa intoarcerea sa in America era, de fapt, rus. Generalul nu a mentionat numele rusului, dar a numit organizatia internationala care-l trimisese la Belgrad, unde servise ca functionar international. Doicaru, care avea o memorie formidabila a numelor, s-a dus imediat in arhiva operativa a DIE. Isi amintise ca rezidenta DIE din Belgrad voise sa recruteze un american cu nume german, care fusese trimis la Belgrad ca reprezentant al Administratiei de Cooperare Internationala (International Cooperation Administration). «Am avut dreptate», a spus Doicaru cand s-a intors. Numele german al rusului era George de Mohrenschildt. Arhiva DIE arata ca in 1957, cand de Mohrenschildt fusese trimis la Belgrad, rezidenta DIE din capitala Iugoslaviei il avea in vedere pentru recrutare. In acele zile insa, regula era ca inainte de a trece la recrutarea unui cetatean strain, DIE trebuia sa-l verifice in arhivele PGU. In cazul lui Mohrenschildt, PGU a raspuns ca era deja in atentia Moscovei. «Vedeti!», a murmurat Saharovski cand Doicaru i-a inmanat raportul din arhiva.
Relatia noastra cu Saharovski era deschisa si prieteneasca. Exista insa un subiect tabu: numele agentilor PGU implicati in operatiuni externe. Asa ca, de indata ce Doicaru si cu mine am realizat ca Oswald este un agent PGU care are o «sotie» sovietica si un prieten rus, am inteles ca nu mai trebuie sa insistam.
Operatiunea «Dragonul» nu ne-a surprins. Ea era in concordanta cu noile norme ale Moscovei, care cereau ca, dupa fiecare «neutralizare» (eufemismul pentru asasinatele si rapirile executate de PGU in strainatate), trebuie sa lansam zvonul in Occident ca CIA se face vinovata de crima respectiva. De fapt, «Scanteia» tocmai invinovatise CIA, pentru «neutralizarea» lui Oliviu Beldeanu, un lider al emigratiei anticomuniste romane care fusese rapit din Germania Federala de catre DIE, in cooperare cu STASI.
Toate serviciile de spionaj ale blocului sovietic au fost implicate in operatiunea «Dragonul». Intr-o carte din 1994, generalul PGU (r) Oleg Kalughin (acum co-fondator al Muzeului Spionajului din Washington), care lucra la rezidenta PGU din New York cand Kennedy a fost asasinat, scria: «Am inceput sa primim prin cifru telegrame febrile de la centrala PGU din Moscova, care ne ordona sa facem tot ce putem pentru a indeparta banuielile ca Uniunea Sovietica ar fi fost cumva implicata in asasinat... Pana la urma, campania noastra a fost incununata de succes».
Documente originale, sustrase in 1999 din arhiva KGB de catre colonelul defector Vasili Mitrohin, scot la iveala faptul ca PGU a creat documente false si a scris carti cu scopul de a convinge publicul din Statele Unite ca de fapt CIA il asasinase pe presedintele Kennedy."
La 22 noiembrie 1963, presedintele Statelor Unite, John Fitzgerald Kennedy (JFK), era asasinat. Ucigasul sau, Lee Harvey Oswald, avea sa fie asasinat, la randul lui, la numai doua zile dupa ce presedintele fusese omorat. Investigatiile oficiale au stabilit ca Lee Harvey Oswald a fost cel care a comis asasinatul, dar opinia publica este si astazi sceptica in privinta variantei oficiale privind aceasta crima. Teoriile conspiratiei au dat tarcoale acestui caz inca din primele momente de dupa uciderea presedintelui american, nereusind nici in ziua de azi sa fie spulberate, in ciuda tuturor eforturilor depuse.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu