Adrian Diaconu - Nu voința ci credința este cea care te pune în mișcare. Crede și vei reuși!
cele mai populare postări
-
Timpul se scurge lent Perdeaua e o ceaţă dintr-o clepsidră veche din lunga depărtare, c-un aer inoce...
-
Actul de naştere al Loteriei este Legea pentru constituirea unui fond al asistenţei sanitare a sătenilor, promulgată în 29 mai 1906 de căt...
luni, 30 aprilie 2018
concluzie
În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea mișcărilor muncitorești în majoritatea țărilor lumii.
duminică, 29 aprilie 2018
sâmbătă, 28 aprilie 2018
întâlnire
Am râvnit inima ta, La piept îmi cazi dorită
din priviri m-ai înţeles: cu gura fremătândă,
„-Vino, vino de mă ia! divină eşti ispită
Viaţa mea n-are de-ales”. cu-nfăţişarea blândă.
Ne-ntâlnim la miezul nopţii Nerăbdători ne alintăm
când cu capul sub aripă trupurile-nfrigurate,
dorm şi păsări. Blestem sorţii păcatul noi îl căutăm
sărutându-te în pripă. cu simţuri încordate.
Trebuie să fur iubirea Nocturn, amorul ne îmbată
în loc să mi-o dobândesc, creând în vis fantasme,
tu îmi eşti acum menirea, iar goliciunea-nnobilată
astrul, ce-l urmez, ceresc. ne dă fiori şi spasme.
din priviri m-ai înţeles: cu gura fremătândă,
„-Vino, vino de mă ia! divină eşti ispită
Viaţa mea n-are de-ales”. cu-nfăţişarea blândă.
Ne-ntâlnim la miezul nopţii Nerăbdători ne alintăm
când cu capul sub aripă trupurile-nfrigurate,
dorm şi păsări. Blestem sorţii păcatul noi îl căutăm
sărutându-te în pripă. cu simţuri încordate.
Trebuie să fur iubirea Nocturn, amorul ne îmbată
în loc să mi-o dobândesc, creând în vis fantasme,
tu îmi eşti acum menirea, iar goliciunea-nnobilată
astrul, ce-l urmez, ceresc. ne dă fiori şi spasme.
ai plecat
Plânge inima cu lacrimi amare Degeaba-i roşie grădina
şi sufletul mi-e plin de îndoieli, cu flori acum nepieritoare,
ai plecat, pe veci, nepăsătoare nu îmi găsesc de loc hodina,
lăsând loc diverselor bârfeli. de ce-ai plecat tu oare?
Lumea spune că pe altul ai Ţi-am fost robul prea plecat
mai bogat, mai arătos ca mine, zână ivită dintre jnepeni,
nu ştii cu mahalaua cum s-o dai divin altar ţi-am înălţat
să iasă, în final, tot bine. ca dragostea să-mi depeni.
Vecinii toţi stau şi veghează Altaru-i plin de buruieni,
cum mă arăt în zorii dimineţii, nu are cin' să-l îngrijească,
de mi-i fiinţa beată, trează, nimeni nu vine nicăieri
ori ochii plânşi în vălul ceţii. şi dau scaieţii să-nfrunzească.
O vorbă bună nu mai spun Ţi-ai bătut, cred, joc de mine
şi m-ar putea cu degetul s-arate, când, nebun, te-am adorat,
ghiulea scăpată ca din tun ţi-am închinat stihuri sublime,
ce-asupră-mi se abate. dar tu, perfidă, m-ai lăsat.
şi sufletul mi-e plin de îndoieli, cu flori acum nepieritoare,
ai plecat, pe veci, nepăsătoare nu îmi găsesc de loc hodina,
lăsând loc diverselor bârfeli. de ce-ai plecat tu oare?
Lumea spune că pe altul ai Ţi-am fost robul prea plecat
mai bogat, mai arătos ca mine, zână ivită dintre jnepeni,
nu ştii cu mahalaua cum s-o dai divin altar ţi-am înălţat
să iasă, în final, tot bine. ca dragostea să-mi depeni.
Vecinii toţi stau şi veghează Altaru-i plin de buruieni,
cum mă arăt în zorii dimineţii, nu are cin' să-l îngrijească,
de mi-i fiinţa beată, trează, nimeni nu vine nicăieri
ori ochii plânşi în vălul ceţii. şi dau scaieţii să-nfrunzească.
O vorbă bună nu mai spun Ţi-ai bătut, cred, joc de mine
şi m-ar putea cu degetul s-arate, când, nebun, te-am adorat,
ghiulea scăpată ca din tun ţi-am închinat stihuri sublime,
ce-asupră-mi se abate. dar tu, perfidă, m-ai lăsat.
omagiu
Guvernul a hotărât, prin HG nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, ca Ziua Veteranilor de Război să fie marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.
După Războiul de Independenţă din 1877-1878 şi după Primul Război Mondial (1916-1918), prin diferite legi, s-a instituit titlul de veteran de război, participanţilor la campanii şi urmaşilor lor fiindu-le acordate diferite drepturi şi avantaje reparatorii.
Titlul de ''veteran de război'' a fost recunoscut pentru prima dată la 29 aprilie 1902.
asediu
În baza prevederilor Tratatului de la Adrianopol, încheiat între Rusia şi Turcia după război, care stipulau că Ţările Române obţin dreptul să-şi organizeze "un numar de gărzi înarmate pamântene", adică să-şi înfiinţeze propria lor putere militară, "a cărei număr şi întreţinere vor fi stabilite de domni împreună cu divanele lor", la 30 aprilie 1830 s-a hotărât "formăluirea în Valahia a şase batalioane pedestrime şi şase escadroane călărime a străjii pamântesti". Din aceste forţe au fost create trei regimente mixte: unul la Bucureşti, unul la Ploieşti şi altul la Craiova. În acelaşi timp au luat fiinţă în Moldova un batalion de infanterie şi un escadron de cavalerie din care s-a înfiinţat primul regiment mixt, cu garnizoana la Iaşi.
performanță
In fiecare an, la data de 29 aprilie, este celebrata Ziua Internationala a Dansului. In 1982, Institutul International de Teatru, prin Comitetul International al Dansului, a hotarat ca in fiecare an, la data de 29 aprilie, sa fie celebrata Ziua Internationala a Dansului. Sarbatoarea comemoreaza astfel si ziua de nastere a creatorului baletului modern, Jean-Georges Noverre (1727 – 1810).
vineri, 27 aprilie 2018
dor nestăvilit
Vremea şi-arată colţii Mă pierd în contemplaţii
suflând aburi de gheaţă, ca un copil nevinovat,
îmi trag în zodii sorţii mă trec calde senzaţii
să văd de mă răsfaţă. şi sufletu-i curat.
Vreau să cunosc iubirea Suav, respir parfumul tău
fierbinte-n prag de seară, drogându-mă-n neştire,
amorul mi-e menirea cad, îmi pare, într-un hău,
ce dulce mă-mpresoară. mă clatin beat de fericire.
În zodia mea spune Şoapta îţi este un izvor
că sunt timid mereu de patimi nesfârşite,
şi-mi va apare o genune iar sufletu-mi clocotitor
a cărei foc va trece greu. se zbate-ntre ursite.
Cu ochii negri, de tăciune, Cutez acum să te sărut
şi părul fluturând bogat riscându-mi libertatea,
te-ai apropiat de mine- porunca inimii ascult
sunt pe deplin edificat. şi ne-nconjoară noaptea.
Mâna ţi-ai lăsat cuprinsă
în tainică-ncleştare,
vorba îmi este stinsă,
iar chipul tău e desfătare.
suflând aburi de gheaţă, ca un copil nevinovat,
îmi trag în zodii sorţii mă trec calde senzaţii
să văd de mă răsfaţă. şi sufletu-i curat.
Vreau să cunosc iubirea Suav, respir parfumul tău
fierbinte-n prag de seară, drogându-mă-n neştire,
amorul mi-e menirea cad, îmi pare, într-un hău,
ce dulce mă-mpresoară. mă clatin beat de fericire.
În zodia mea spune Şoapta îţi este un izvor
că sunt timid mereu de patimi nesfârşite,
şi-mi va apare o genune iar sufletu-mi clocotitor
a cărei foc va trece greu. se zbate-ntre ursite.
Cu ochii negri, de tăciune, Cutez acum să te sărut
şi părul fluturând bogat riscându-mi libertatea,
te-ai apropiat de mine- porunca inimii ascult
sunt pe deplin edificat. şi ne-nconjoară noaptea.
Mâna ţi-ai lăsat cuprinsă
în tainică-ncleştare,
vorba îmi este stinsă,
iar chipul tău e desfătare.
speranțe pierdute
Dispar luminile-n amurg Şi timpul trece fără rost,
şi inimi cad vrăjite, chinuitor, cu ore nesfârşite,
prin vaduri ape repezi curg îmi pare ziua cât un post
de dragoste-nvrăjbite. de mari păcate săvârşite.
Şuvoaie limpezite saltă O vină am că te iubesc
şi păstrăvi râd în ele cum n-am iubit pe alta,
trecând din piatră- piatră dar nu apari să-ţi dovedesc
asemeni patimilor mele. ce crudă este soarta.
Apare-un curcubeu feeric Greoi trece-un car cu lemne
deasupra crestei înverzite, şi suflă vitele cornute
lumina-alungă-un întuneric urcând la deal. Pesemne
venit pe nepoftite. speranţele mele-s pierdute.
Mai jos de stâncă te aştept,
pe malul apei cristaline,
îmi sare inima din piept
când văd iubita că nu vine.
şi inimi cad vrăjite, chinuitor, cu ore nesfârşite,
prin vaduri ape repezi curg îmi pare ziua cât un post
de dragoste-nvrăjbite. de mari păcate săvârşite.
Şuvoaie limpezite saltă O vină am că te iubesc
şi păstrăvi râd în ele cum n-am iubit pe alta,
trecând din piatră- piatră dar nu apari să-ţi dovedesc
asemeni patimilor mele. ce crudă este soarta.
Apare-un curcubeu feeric Greoi trece-un car cu lemne
deasupra crestei înverzite, şi suflă vitele cornute
lumina-alungă-un întuneric urcând la deal. Pesemne
venit pe nepoftite. speranţele mele-s pierdute.
Mai jos de stâncă te aştept,
pe malul apei cristaline,
îmi sare inima din piept
când văd iubita că nu vine.
zicală
Se scutură petale un muritor de rând
din merii înfloriţi, ce flacăra albastră
ca fraga sunt buzele tale el îşi aprinde-n gând
sub norii adormiţi. spre dragostea măiastră,
Zâmbeşte soarele stingher dar tu, nesimţitoare,
prin ceţurile terne, rămâi castă şi rece,
sunt fluturele efemer zicala-i grăitoare:
din florile eterne- piatra rămâne, apa trece!
din merii înfloriţi, ce flacăra albastră
ca fraga sunt buzele tale el îşi aprinde-n gând
sub norii adormiţi. spre dragostea măiastră,
Zâmbeşte soarele stingher dar tu, nesimţitoare,
prin ceţurile terne, rămâi castă şi rece,
sunt fluturele efemer zicala-i grăitoare:
din florile eterne- piatra rămâne, apa trece!
degeaba
Degeaba cerul e senin Degeaba cântă menestrelii
şi crinii dau în floare, pe sub balcoane, înfocaţi,
sufletul plin mi-e de venin, şi înfloresc tandre camelii,
soarta în fapt necruţătoare. tu către altul acum ca'ţi.
Degeaba flori deschid bobocul Degeaba m-am născut, o ştiu,
şi îmi zâmbeşte mândrul soare, dar nu sunt eu cel vinovat
m-a părăsit astăzi norocul, şi patima în versuri scriu,
iubirea ta e trecătoare. amoru-n lacrimi s-a uscat.
Degeaba creşte firul verde
şi cântă-n codru păsărele,
ochiul tău nici că mă vede,
o dragoste am şi-o durere.
şi crinii dau în floare, pe sub balcoane, înfocaţi,
sufletul plin mi-e de venin, şi înfloresc tandre camelii,
soarta în fapt necruţătoare. tu către altul acum ca'ţi.
şi îmi zâmbeşte mândrul soare, dar nu sunt eu cel vinovat
m-a părăsit astăzi norocul, şi patima în versuri scriu,
iubirea ta e trecătoare. amoru-n lacrimi s-a uscat.
Degeaba creşte firul verde
şi cântă-n codru păsărele,
ochiul tău nici că mă vede,
o dragoste am şi-o durere.
joi, 26 aprilie 2018
miercuri, 25 aprilie 2018
marți, 24 aprilie 2018
pledoarie
Ziua Justiţiei Militare se sărbătoreşte în fiecare an, la 25 aprilie, marcând, astfel, data la care, prin Decretul-lege nr. 1625 din 1919, semnat de regele Ferdinand, a luat fiinţă Serviciul Contencios al Ministerului de Război. Acest act a marcat înfiinţarea unei structuri specializate în asigurarea asistenţei juridice pentru armată.
luni, 23 aprilie 2018
protecție
În fiecare an la 24 aprilie este marcată Ziua mondială a protecţiei animalelor de laborator, iar săptămâna ce include această zi este cunoscută ca ''Săptămâna mondială pentru animalele de laborator''. Se face cunoscută cu acest prilej suferinţa milioanelor de animale din întreaga lume care sunt chinuite şi îşi pierd viaţa în cursul experimentelor de laborator.
duminică, 22 aprilie 2018
unui observator
Inițiatorul acțiunii a fost americanul Douge Berger, care conducea în 1973 Asociația Astronomică din Northern California, și care și-a dorit să promoveze știința astronomiei în rândul publicului larg.
sf gheorghe
Ziua Sfantului Gheorghe (23 aprilie) marcheaza in calendarul popular inceputul anului pastoral. Denumita popular Sangiorz, Sfantul Gheorghe este o sarbatoare prestigioasa cu semnificatii multiple: agrare, pastorale, divinatorii si augurale.
SFANTUL GHEORGHE - Traditii si obiceiuri in Ajunul Sfantului Gheorghe
In ajunul sarbatorii de Sfantul Gheorghe, pe 22 aprilie, denumita popular Sangiorzul vacilor sau Alesul, se desfasoara o serie de obiceiuri ce marcheaza ritual inceputul anului pastoral, fiind o sarbatoare a ciobanilor. Obiceiurile legate de Sfantul Gheorghe presupun alegerea ciobanilor, a locului unde se va face strunga sau stana, alegerea mieilor si pregatirea oilor pentru primul muls, precum si prepararea primului cas, de Sfantul Gheorghe, scrie site-ul Institutului National al Patrimoniului, cIMeC.ro, pe pagina dedicata obiceiurilor pentru Sfantul Gheorghe.
In ajunul sarbatorii de Sfantul Gheorghe, galeata in care urmeaza sa se puna laptele de la primul muls e pregatita in mod minutios: se toarna “apa curgatoare, adica din rau” sau “apa neinceputa din fantana” si iarba verde. Marginea galetii este decorata, in ajunul zilei de Sfantul Gheorghe, cu fire de salcie, impletite in forma unei cununi subtiri, carora li se adauga uneori un ban de argint. Manunchiul de plante este aruncat apoi intr-o fantana, avand rostul de a asigura o cantitate indestulatoare de lapte, urmand principiul magiei prin similitudine, invocat in textul care insoteste acest gest:“- Asa sa izvorasca laptele in pulpa oii, ca apa in fantana!”.
In unele zone, in ajunul sarbatorii de Sfantul Gheorghe, pe marginea galetii in care se mulg pentru prima data oile se aseza “colacul oilor”, de forma unei cununi, preparat din faina de grau curata, cu apa si sare, uns cu galbenus de ou. Colacul e apoi luat de catre doi pastori care trag de el pentru a-l rupe, existand credinta ca cel care ramane cu partea mai mare va avea noroc la oi. In unele zone, in ajunul zilei de Sfantul Gheorghe, la primul muls se foloseste, in locul colacului, o cununa din ramuri verzi, care are ca scop, pe de o parte, asigurarea belsugului de lapte si, pe de alta, protectia impotriva fortelor malefice, active in aceasta perioada.
Una dintre practicile cu raspandire generala in ziua sarbatorii de Sfantul Gheorghe este impodobirea casei si anexelor cu simboluri vegetale ce marcheaza renasterii naturii. Emblemele vegetale utilizate variaza in functie de regiune: in Muntenia se pun crengi de tufan sau de par, in Transilvania rug verde si leustean, rug sau frunza de fag sau gorun in Banat, si au si rol in protejarea casei si gospodariei de actiunea strigoilor de mana care sunt foarte activi in aceasta perioada.
O metoda eficienta de contracararea a strigoilor, in ziua de Sfantul Gheorghe, o reprezinta plantele cu calitati magice, dintre care cea mai redutabila este usturoiul. Punctele esentiale care fac legatura cu exteriorul si pe unde ar putea intra strigoii - pragul usii, cercevelele ferestrelor, hornul sunt unse, in ziua de Sfantul Gheorghe, cu usturoi, facandu-se semnul crucii. De asemenea, se impune consumul usturoiului de catre oameni, care se si ung cu el pe corp, pe frunte, in piept, in spate si pe la incheieturi, pentru a protejati de orice actiuni nefaste.
Calul Sfantului Gheorghe - 24 aprilie
A treia zi in care este serbat Sfantul Gheorghe este considerata a fi una deosebit de importanta, impunand restrictii severe legate de munca. Daca in prima zi a sarbatorii Sfantului Gheorghe se poate lucra dupa pranz, in aceasta zi nu se lucreaza deloc, pentru ca animalele salbatice sa nu atace vitele si gospodariile.
sâmbătă, 21 aprilie 2018
joi, 19 aprilie 2018
unor edili
Ziua Pământului oferă oportunitatea de a sensibiliza opinia publică din întreaga lume cu privire la provocările care pot distruge bunăstarea planetei și viața pe care o susține pămânul.
La 22 aprilie 1970, a luat ființă mișcarea pentru protejarea mediului, marcându-se pentru prima dată Ziua Pământului prin manifestații anti-poluare.
unei „amazoane”
Imaginea Sf. Gheorghe ucigând balaurul este prezentă și pe steagul Moldovei medievale trimis de Ștefan cel Mare la Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos.
Sf. Gheorghe este de asemenea ocrotitorul Forțelor Terestre ale Armatei Române.
Legenda potrivit căreia sfântul ar fi ucis un balaur pentru a salva o fecioară este o legendă târzie, medievală. Adesea însă, iconografia recentă îl prezintă pe sfânt călare, doborând cu sulița un balaur, poate simbolic. Unii comentatori sunt însă de părere că este vorba doar de o preluare târzie a mitului grec despre Perseu și Andromeda.
marți, 17 aprilie 2018
luni, 16 aprilie 2018
nori de ploaie
Zgomotele nopţii parcă-s şoapte,
latră un câine undeva departe,
un greier ţârâie netulburat
şi vesel că s-a întunecat.
Pe bancă stau, afară, visător,
zâmbetul lunii moare după nor,
frunza se zbate-n ram vioaie
şi vântul bate, -aduce ploaie.
Câte una pier stele înghiţite
de vraja nopţii. Aeru-i fierbinte
asemeni gândului ce-aleargă
spre chipul fetei ce mi-e dragă.
O picătură fruntea-mi răcoreşte
când inima un vers îmi născoceşte,
caut o rimă, tainică povară-
un şuierat răzbate-acum din gară.
Lumina albă cerul îl despică,
un trăsnet fioros aproape pică,
geamuri zăngănesc în cercevele,
revăd chipul iubitei mele.
latră un câine undeva departe,
un greier ţârâie netulburat
şi vesel că s-a întunecat.
Pe bancă stau, afară, visător,
zâmbetul lunii moare după nor,
frunza se zbate-n ram vioaie
şi vântul bate, -aduce ploaie.
Câte una pier stele înghiţite
de vraja nopţii. Aeru-i fierbinte
asemeni gândului ce-aleargă
spre chipul fetei ce mi-e dragă.
O picătură fruntea-mi răcoreşte
când inima un vers îmi născoceşte,
caut o rimă, tainică povară-
un şuierat răzbate-acum din gară.
Lumina albă cerul îl despică,
un trăsnet fioros aproape pică,
geamuri zăngănesc în cercevele,
revăd chipul iubitei mele.
legendă
Se înteţeşte vântul, bat rafale, Fierbinţi tentacule m-apucă
şi limbi de clopot sună zgomotos, de gât, trăgându-mă în jos,
timpul legendelor astrale şi aşternutul pare luncă
se desfăşoară furtunos. în care râde macul roş.
Iubirea noastră e un mit Mi te oferi îmbietoare
născut din patimi vinovate şi proaspătă ca un parfum,
şi-un dar din inimă pornit eu îţi desfac petala-n floare,
ce-mpreunează sufletele noastre. cu ochi închişi scânceşti acum.
Îmbrăţişez azi trupul nud Plutim pe aripi nevăzute
şi gura-mi lacomă coboară spre un tărâm necunoscut,
asupra sânului tău crud, cuvintele rămân tăcute,
necopt încă, de fecioară. iar dragostea ne este scut.
tărâm de vis
Pe nesimţite s-a întunecat
tărâmul marilor iubiri,
iar parcul pare răvăşit-
un carusel de inimi, liniştit,
care tresaltă în simţiri
de un fior nevinovat.
Regina nopţii, dalbă floare,
se leagănă în vânt, uşoară,
tu stai şi mă priveşti pierdută
în braţele-mi înlănţuită;
corabia iubirii zboară
pe valuri înspumate, visătoare.
tărâmul marilor iubiri,
iar parcul pare răvăşit-
un carusel de inimi, liniştit,
care tresaltă în simţiri
de un fior nevinovat.
Regina nopţii, dalbă floare,
se leagănă în vânt, uşoară,
tu stai şi mă priveşti pierdută
în braţele-mi înlănţuită;
corabia iubirii zboară
pe valuri înspumate, visătoare.
capitolul 34
Într-un precedent articol, intitulat "Fosile enigmatice", am afirmat că acestea ar putea fi o dovadă a prezenţei neîntrerupte pe Pămînt, de aproximativ 450.000 de ani, a anunnakilor/elohimilor, locuitorii unor planete precum Eris/Nibiru, Gliese etc. Voi reveni, pe scurt, la cîteva dintre ele, pentru care am găsit şi imagini:
Urmele paşilor unui om, alături de ale unui dinozaur, descoperite în albia rîului Paluxi (Glen Rose, Texas).
Un ciocan dintr-un aliaj necunoscut încă pe Pămînt, descoperit la periferia oraşului London (Texas).
Craniile unor neanderthalieni, lovite de gloanţe (descoperite la Broken Hill şi într-un gheţar din Strîmtoarea Bering) şi aflate la muzee din Anglia.
Referindu-se la aceste civilizaţii avansate, W. Raymond Drake, în lucrarea "Astralii din Atlantida" (Ed. Polirom, Iaşi), spunea următoarele: "Avem dovezi că întreaga zonă nord - vestică a Americii a fost populată de unele rase cu o civilizaţie avansată, în cea de a doua jumătate a erei terţiare şi înainte de perioada geologică glaciară".
În precedentele articole am descris numeroase tablouri care îl înfăţişează pe Mesia Isus/Enlil alături de aparate de zbor. Detalii în lucrarea profesorului de religie Alfredo Lissoni, "OZN - Dosarele Vaticanului" (Ed. Antet, Bucureşti). A venit rîndul imaginilor:
Scena botezului, opera flamandului Aert de Gelder (1710, Fitzwilliams Museum din Cambridge). Se vede o navă care trimite patru fascicule de lumină.
Pictură din mînăstirea Dekany (Serbia), aproximativ 1340. Apar aparate de zbor în timpul răstignirii.
Un tablou al lui Filipino Lippi (aproximativ 1480) în care se văd: Maria, Isus şi un aparat de zborAlte cîteva imagini care îl înfăţişează pe Mesia Isus/Enlil alături de aparate de zbor:
1) Două discuri zburătoare în timpul Răstignirii. Fac parte dintr-o frescă din secolul al XVII-lea aflată în catedrala Svetischoveli din Mtskheta, în Georgia.
2) O pictură pe piatră din Relinquary Box (secolele VI-VII după Christos), Vatican. Poate fi văzută Maria stînd lîngă mormînt, o navă şi doi elohimi veniţi pentru a-i ridica trupul mort. Corpul spiritual, nemuritor, a primit un corp fizic de elohim, motiv pentru care nu a fost recunoscut de ucenici.
3) Pictura lui V. Salimbeni (aproximativ 1600), din Montalcino, în care apar: Yahweh/Anu, Mesia Isus/Enlil, alături de o sferă albastră, aproape identică sateliţilor din zilele noastre.
Detalii în cîteva filmuleţe pe You Tube: 1) "Secrets of the Vatican"; 2) "Decani monastery frescoes with flying machines"; 3) "Alien history ufo art";4) "Ufo's in ancient art".
Scrierile antice, în special Cartea lui Enoh şi Biblia, vorbesc despre uriaşii creaţi prin tehnici de inginerie genetică de către anunnakii/elohimii conduşi de către Enki/Azazel şi sora sa, Ninhursag. Cîteva imagini care dovedesc autenticitatea acestor evenimente:
Reamintesc faptul că majoritatea uriaşilor au fost distruşi în timpul penultimei treceri a Planetei Eris/Nibiru prin sistemul nostru solar, de acum aproape 7.200 de ani. Informaţii suplimentare în lucrarea Planeta Eris şi încălzirea globală (www.antet.ro).
1) Topoare de uriaşi găsite în Sumer şi expuse la Muzeul din Bagdad (Irak). Detalii: www.earth-history.com.
2) Uriaş de aproximativ 4 m, descoperit la County Antrim (Irlanda). Fotografie din British Strand Magazine, decembrie 1895. Detalii: www.ufoarea.com.
3) Scheletul unui uriaş de aproximativ 11 m, descoperit în urmă cu cîţiva ani în sud-estul Arabiei Saudite, regiunea Empty Quarter. Detalii pe You Tube la: Are you ready? (revised version).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)