a 279-a zi

Nu am deloc cuvinte,                  Trăiesc o simbioză
zeci de hârtii frământ                  cam greu de explicat;
doar voi găsi pepite                      din lumea nu prea roză
dosite-ntr-un mormânt.              sunt dezavantajat.

Când noaptea se aşterne              Am respiraţia greoaie,
în camera obscură                         mersul şovăitor mereu
văd visul ce se pierde                    şi norii suri de ploaie
şi jalea din natură.                         dansează-n jurul meu.