Aşteaptă cu toţi rezolvare Nu ştiu cum să mă împartde la umila mea persoană ca oricine să ia o bucată
de parcă aş fi cel mai tare asemeni unei prăjituri cu blat
în finalul mohorât de toamnă. de lama de cuţit tăiată.
Timp pentru mine nu există Mă-nvârt ca într-un labirint
şi orele nu-mi aparţin, ce pare fără de ieşire,
sunt doar atletul ce pe pistă asupră-mi apăsarea simt
îşi defineşte-al său destin. și sunt nebun de fericire.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu