cele mai populare postări

sâmbătă, 31 martie 2018

pescărească

1 aprilie, Festivalul scrumbiei, Galați

capitolul 27

    Scrierile sumeriene afirma ca în timpul coliziunii dintre satelitii Planetei Nibiru/Eris si Planeta Tiamat, care a dus la formarea Pamîntului si Cerului (centura de asteroizi dintre Marte si Jupiter), solul si atmosfera favorabila vietii de pe Planeta Zeilor au fost transferate planetei noastre. Reamintesc ca Fred Hoyle, astrofizician de renume mondial, Francis Crick, laureat Nobel pentru descoperirea structurii ADN-ului etc., au sustinut faptul ca viata ar fi aparut pe Terra în urma unei calatorii interstelare. Recent (1 februarie 2007, www.techno science.net) au aparut si informatii despre dovezile stiintifice care pot argumenta cele de mai sus. Astfel, o echipa germano-britanica de astrobiologi, condusa de prof. Dieter Stöffler, vrînd sa verifice posibilitatea unui transfer al vietii între Marte si Pamînt, a reprodus în laborator conditiile impactului cu un asteroid, constatînd ulterior supravietuirea unei parti a microorganismelor. Dupa un impact important, unele planete pot trimite spre altele roci care pot vehicula microorganisme cu conditia ca ele sa fie spre interiorul acestora, care astfel le-ar proteja si le-ar asigura conditii de aterizare favorabile. Cornelia Meyer, cercetatoare din echipa mentionata, a testat deci capacitatea de supravietuire a microorganismelor si lichenilor adapostiti în  roci asemanatoare celor de pe Marte, în conditii extreme de traversare a spatiului. Ele au trebuit sa suporte presiuni între 50.000 si 500.000 de atmosfere si temperaturi de pîna la 1.000°C, aratîndu-se "uimitor de rezistente", demonstrîndu-se astfel posibilitatea transferului vietii între planete relativ apropiate.
   În lucrarea Ciocnirea lumilor (Editura Lucman, Bucuresti), I. Velikovsky explica încalzirea Pamîntului cauzata de apropierea Planetei Eris/Nibiru de acum 3.600 de ani, astfel: "Doua corpuri ceresti au fost atrase unul spre celalalt. Masele interioare ale Pamîntului au suferit o împingere spre periferie. Pamîntul, perturbat în miscarea sa de rotatie, s-a încalzit". 
    În prezent, fenomene identice (încalzirea globala, activare vulcani etc.) au loc si la nivelul altor planete din sistemul nostru solar, cauza fiind aceeasi: Planeta Zeilor. Cîteva exemple: 
1) Luna Triton a lui Neptun se încalzeste (BBC Science & Technology News, 25 iulie 1999).
2) Pluto traieste o încalzire formidabila (Massachusetts Institute of Technology News, 9 octombrie 2002)
3) Eruptie vulcanica fenomenala pe Io, satelitul lui Jupiter (Icarus Astronomy, noiembrie 2002).
4) Încalzirea lui Marte (ABC News, 7 decembrie 2002).
5) Încalzirea lui Saturn (28 ianuarie 2007, www.interstars.net): Cercetatorii de la UCLA (University of California, Los Angeles) - departamentul de fizica si astronomie si cei de la Universitatea din Boston au remarcat ca temperatura atmosferei superioare a lui Saturn este mai mare decît prevazusera.
     Astfel, profesorul Alan Aylward de la UCLA considera necesara reexaminarea ipotezelor de baza referitoare la atmosfera planetara si determinarea cauzei încalzirii observate. Tot el a semnalat un proces asemanator si la nivelul Planetei Marte, concluzionînd: "Studiind ce se produce în alte atmosfere, vom afla indicii despre viitorul Terrei".
      Înca din anul 1995 Vaticanul a aflat despre apropierea Planetei Zeilor de sistemul nostru solar. Cu ajutorul sondei spatiale secrete, denumita Siloe, astronomii catolici au luat imagini ale Planetei Eris/Nibiru, care, ulterior, au fost trimise unui radiotelescop din Alaska aflat tot în posesia "sfintilor parinti". Filmul a intrat în 2001 în posesia ufologului italian Cristofor Barbato, care, în numeroase conferinte, articole etc., i-a dezvaluit continutul. Informatiile detinute de Vatican despre Nibiru/Eris sînt codificate cu numele de Secretul Omega. 
     Detalii pe Google: Secretum Omega sau Vatican UFO. Picturi cu OZN-uri din perioada vietii lui Isus/Enlil facute pe parcursul secolelor de diferiti artisti dupa originalele de acum 2000 de ani, ascunse de Vatican, pot fi vazute tot pe Google la: Art Ufo Vatican sau Art et Ovnis. Necitind Biblia si arzînd-o pe rug împreuna cu aceia care o citeau (evrei, crestini care nu se închinau la lemne sau pietre, oameni de stiinta), catolicii n-au înteles (unii dintre ei) ca, de la primul capitol al Genezei si pîna la ultimul capitol al Apocalipsei, Cartea Cartilor se refera, cu mii de exemple,  la Planeta Crucii, Eris/Nibiru. Închei cu doua versete referitoare la cele de mai sus: "Se va arata în cer semnul Fiului Omului (Planeta Crucii si Enlil/Isus - n.a.), atunci toate popoarele pamîntului se vor boci (dezastrele care vor urma - n.a.) si vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii (navele - n.a.) cerului... El va trimite pe îngerii Sai... vor aduna pe alesii Lui (rapirea/ridicarea în navele elohimilor/anunnakilor - n.a.) din cele patru vînturi" (Matei 24:30, 31). 
   Pentru pasivitatea actuala a Vaticanului (poate se vor trezi) în fata evenimentelor viitoare, urmatoarele cuvinte sînt astazi mai valabile ca niciodata: "Vai de voi... pentru ca voi închideti oamenilor împaratia cerurilor (în antichitate Eris/Nibiru era cunoscuta si sub numele de Planeta Împaratiei - n.a.); nici voi nu intrati în ea si nici pe cei care vor sa intre nu-i lasati sa intre" (Matei 23:13).
     În contextul dezastrelor care însotesc intrarea planetei Eris/Nibiru în sistemul nostru solar apare comica stirea (cred ca prin ea s-a urmarit cu adevarat începutul pregatirii psihologice a oamenilor cu apropierea Planetei Zeilor) publicata recent în toata lumea, conform careia cercetatorii de la NASA (printre ei si cosmonautul român D. Prunariu) lucreaza la construirea unui "tractor spatial" care sa salveze planeta de un asteroid care ar lovi-o în 2029 sau 2041. Detalii pe  Google la: Antena 3.ro sau în "Cotidianul" din 16 februarie. Daca Nibiru/Eris trece printre Marte si Jupiter în 2010-2012, cu consecintele cunoscute, atunci asteroizii care ar veni pe Pamînt în 2029 sau 2041 vor putea fi loviti doar cu privirea, eventual cu prastia sau arcul. Cu bîta e riscant. 
   E posibil ca specialistii din Comisia ONU pentru exploatarea în scopuri pasnice a spatiului extraplanetar, întruniti zilele acestea la Viena, pentru a "identifica si cataloga toate obiectele cosmice care ar putea reprezenta un pericol real pentru Pamînt", sa decida accelerarea pregatirii spirituale a locuitorilor Terrei pentru Marele Contact. Un pas în acest sens a fost facut de cercetatorii  din Danemarca, sub conducerea omului de stiinta Henrik Svensmark, care a afirmat ca influenta omului asupra încalzirii globale e mult mai mica decît s-a presupus, cauza adevarata reprezentînd-o radiatiile din Cosmos. Cred ca nu mai e mult si se va comunica (oficial) si sursa: Planeta Eris/Nibiru. Detalii despre noua cauza a încalzirii globale în "Jurnalul National" din 15 februarie 2007, sau pe Google la: "Radiatiile cosmice au degradat planeta". 
    Cautînd noi informatii despre Eris/Nibiru am gasit (Google: Antena 3.ro) recent (18 februarie 2007) o stire potrivit careia strainii (englezi, israelieni etc.) cumpara în România întregi blocuri de locuinte. În contextul misiunii spirituale a României, la care m-am referit în repetate rînduri, si a protectiei (mai mari fata de alte tari) în fata evenimentelor viitoare, nu pot spune decît ca este o investitie mai sigura si mult mai ieftina decît a celor care îsi pregatesc navete spatiale sa fuga pe Luna sau Marte.

capitolul 26

    Revin cu o noua informatie asupra capitolului 21 din Apocalipsa/Revelatia, în care exista o descriere perfecta facuta de Ioan a momentului în care a parasit atmosfera terestra si a intrat în spatiul cosmic, îndreptîndu-se spre Noul Eris-salem/Nibiru: .Apoi am vazut un cer nou si un pamînt nou, pentru ca cerul dintîi si pamîntul dintîi trecusera; si marea nu mai este. Si am vazut coborîndu-se din cer, de la Dumnezeu (în originalul ebraic este un plural care reprezinta dumnezeirea/elohimii/anunnakii; corect=Yahweh/Anu - n.a.), cetatea sfînta, Noul Ierusalim" (Apocalipsa 21:1-2). Tot Apocalipsa descrie si momentul  în care, dintr-o nava a elohimilor, lui Ioan i-a fost adresata chemarea de a lua parte la zborul spre Planeta Zeilor: .M-am uitat si, iata, o usa era deschisa în cer. Glasul cel dîntîi pe care-l auzisem ca sunetul unei trîmbite (statia navei - n.a.) si care vorbea cu mine mi-a zis: ''Suie-te aici si-ti voi arata lucrurile care trebuie sa aiba loc dupa acestea" (Apocalipsa 4:1). Cele mai importante detalii referitoare la Planeta Crucii, asa cum am mai spus, sînt furnizate de Ioan si Enoh. Un exemplu referitor la ultimul: ''O planeta cu bogate resurse de materie radioactiva în adîncul sau, nu numai ca ar genera caldura, dar va avea si o intensa activitate vulcanica si care ar produce atmosfera ce ar avea un efect de sera. Acesta va apara planeta de frigul spatiului si ar împiedica propria caldura a planetei sa se risipeasca în spatiu" (Z. Sitchin, .A Douasprezecea Planeta", Ed. Aldopress Bucuresti). 
    Cu peste 7.200 de ani în urma, Enoh facea precizarile corespunzatoare: 
   Zborul spre Eris/Nibiru: .M-am vazut înconjurat de nori (nave - n.a.)... priveam cu îngrijorare miscarea astrelor... am patruns într-o vasta locuinta" (Enoh - cap. XIV).
   Vulcanii: ''M-au condus (elohimii - n.a.) pe un loc ridicat, pe un munte... m-au dus în apropierea unei ape tîsnitoare si tot mai mult catre apus... Am ajuns la marginea unui rîu de foc care curgea ca apa (lava - n.a.) si se varsa în marea cea mare de la apus" (Enoh - cap. XVII). ''Acolo, ochii mei au zarit tainele Cerului... un munte de fier, un munte de bronz, un munte de argint, un munte de aur, un munte de metal lichid si, în fine, un munte de plumb" (Enoh - cap. LI).
   Cîteva noi informatii despre "OZN - Dosarele Vaticanului" de Alfredo Lissoni (Editura Antet, Bucuresti).
   1) "O a nu stiu cîta pictura a lui Botticelli - cunoscuta sub numele de ''Rastignirea mistica'' -, realizata între anii 1500 si 1505 si care se pastreaza astazi în Fogg Art Museum din Cambridge (SUA), îl înfatiseaza pe Christos pe cruce, iar în jurul lui se afla patru scuturi în forma de cruce, de culoare alba, avînd în mijloc o cruce rosie; poate ca prin acestea pictorul ar fi voit sa-i ia în rîs pe preotii locali; fapt e ca scuturile albe par a se desprinde dintr-o sfera de lumina... în interiorul careia se afla Dumnezeu tinînd în mîna Cartea Legii". O precizare: anticii reprezentau planeta Nibiru printr-o cruce (rosie), cele 4 cruci albe reprezentînd cei 4 sateliti ai acesteia. Un site cu astfel de picturi: http: homepage.ntlworlde.com/m.hurley
    2) "Montalcino este un orasel... în biserica Sf. Petru se afla o pictura de Ventura Salimbeni (1567-1613), pictura oarecum deosebita: si anume, aceasta înfatiseaza Sfînta Treime, iar alaturi o bizara si uriasa sfera de culoare albastruie prevazuta cu niste antene. Cei care au sesizat primii aceasta maniera neobisnuita de reprezentare au fost doi cercetatori, si anume: Roberto Capelli din grupul ''Argonautii'', din Siena... si ufologul japonez Yusuke Matsmura, care a facut-o cunoscuta în Orient prin niste fotografii scotînd în evidenta faptul ca lucrarea cu pricina se aseamana foarte mult cu un Sputnik modern sau cu un stelit Vanguard... ''Pe peretele drept al altarului lateral'' - a spus Cappelli - ''se afla o pictura mare, care face impresie pîna si unui ochi mai putin atent, mai ales prin detaliul care se poate vedea în partea de sus'', si anume obiectul acela suspendat deasupra norilor, obiect în forma de glob (Eris - n.a.) tinut de Tatal Ceresc (Yahweh/Anu - n.a.) si de Fiul Sau (Mesia Isus/Enlil - n.a.) de cele doua antene. Da, da, este vorba chiar despre niste antene care par a fi metalice si prinse de glob prin doua saibe; si amîndoua antenele au la cap cîte o sfera mica de culoarea aurului (Planeta Zeilor - n.a.); iar cea din stînga de deasupra si o cruce mica de culoare rosie (Planeta Crucii - n.a.). Le-am numit antene pe aceste doua betisoare deoarece seamana în mod impresionant cu acele dispozitive montate pe primii sateliti artificiali. Iar obiectul acela, de o culoare între albastru deschis si verde, este brazdat de niste linii verticale si orizontale si da impresia ca ar fi ceva metalic, dat fiind ca oglindeste lumina soarelui".
     Scrierile antice notau si aspectul de cometa al Planetei Zeilor. Explicatia acestui comportament, de schimbare din planeta în cometa, a fost furnizata în urma cu doar cîteva zile, chiar de catre unul dintre descoperitorii ei, profesorul Mike Brown. 
1) Anticii: 
a) scrierile sumeriene: "O planeta care se misca foarte repede dupa o orbita eliptica, asemenatoare cu cea a unei comete" (Z. Sitchin, A "Douasprezecea Planeta").
b) "Stralucirea Lui (Yahweh/Anu, Conducatorul Planetei Zeilor - n.a.) este ca lumina soarelui... o flacara arzatoare calca pe urmele Lui" (Biblia, Habacuc, 3:4-5).
c) "O cometa... trecînd destul de aproape ar ridica apele Oceanului... la mijlocul mileniului al II-lea î.Chr.,... un corp ceresc, recent patruns în sistemul solar - o noua cometa -, s-a apropiat foarte mult de Pamînt" (I. Velikovsky, "Ciocnirea lumilor").
2) 21 ianuarie 2007 (Interstars.net, rubrica sistem solar, Sebastian Collignon). Cîteva fragmente:
- o planeta pitica situata dupa orbita lui Neptun ar putea deveni o cometa de o foarte mare stralucire;
- profesorul Mike Brown, de la Coltech Institute, care a descoperit aceasta planeta numita Eris, si-a prezentat calculele la întrunirea anuala a societatii astronomice americane, care s-a desfasurat la Seattle, la începutul lui ianuarie 2007;
- Planeta Eris are o talie asemanatoare celei a lui Pluto si se roteste foarte repede în jurul axei proprii. Orbita sa eliptica o va aduce aproape de Planeta Neptun, unde ar suferi o atractie gravitationala spre interiorul sistemului solar, devenind astfel cometa, pentru o perioada scurta de timp.
     Referindu-se la satelitii lui Nibiru, Z. Sitchin, în "A Douasprezecea Planeta" (Editura Aldopress, Bucuresti), nota urmatoarele: "Patru sateliti... aveam o miscare de rotatie rapida... ''învîrtindu-se ca niste vîrtejuri''... alti trei sateliti - Vîntul Turbat, Vîrtejul si Vîntul Neîntrecut... folosindu-si satelitii în postura de ''care de asalt'', el (Nibiru - n.a.) a trimis înainte vînturile... pe toti cei sapte... erau gata de lupta". 
   Pe Google, la: trans neptunian object wikipedia, se poate vedea ca, în afara de Pluto, numit de sumerieni Gaga, mai exista, alaturi de Eris, alte sapte corpuri ceresti (atît!) descoperite, în majoritatea lor, de: M. Brown, C. Trujillo, D. Rabinowitz. Dimensiunile lor aproximative sînt: 1) Eris: 2400 km (cît datele din Apocalipsa, cap. 21); 2) Santa (2003 EL61): 2200 km; 3) 2005 Fy9: 1800 km; 4) Sedna: 1800 km; 5) Orcus: 1800 km; 6) Quaoar: 1200 km; 7) Ixion: 1000 km; 8) Varuna: 1000 km.       Pe 19 ianuarie 2007 (www.techno-science.net), sub titlul "Planeta pitica 2003 EL 61 ar putea deveni cometa" (ca si Eris, datorita atractiei exercitate de Neptun), se puteau afla, printre altele, urmatoarele: se învîrte rapid în jurul propriei axe, o data la 4 ore. M. Brown crede ca forma sa alungita si rotatia rapida se explica prin coliziunea,  cu foarte mult timp în urma, cu un alt corp ceresc. Este o confirmare a scrierilor sumeriene, care afirma ca unul din satelitii lui Nibiru a lovit planeta Tiamat, formîndu-se Pamîntul si Cerul (centura de asteroizi dintre Marte si Jupiter). "Cînd va deveni cometa, 2003 EL 61 va fi cea mai stralucitoare pe care am vazut-o vreodata", a spus M. Brown. Probabil ca si aparitia ei, ca si încalzirea globala, intensificarea activitatii seismice, activarea vulcanilor etc., va fi pusa tot pe seama "efectului de sera".

capitolul 25

   Conform Bibliei, viata lui Mesia Isus/Enlil a fost îndeaproape urmarita de navele ("norii") elohimilor/anunnakilor (detalii în Sosirea zeilor, www.miracol.ro). Desi numeroase documente sînt ascunse de Vatican, unele au început sa apara. Revin astfel cu noi informatii din lucrarea "OZN-Dosarele Vaticanului", de Alfredo Lissoni (Ed. Antet, Bucuresti): "La Ianina, în Grecia, în mînastirea Aghios Nicolaos Spanaos, se afla o fresca ce dateaza de la jumatatea secolului al XVI-lea si care o înfatiseaza pe Fecioara cu Pruncul într-o pestera, precum si cometa în chip de emisfera metalica (ce reflecta lumina soarelui) si care trimite pe pamînt un fascicul de raze de lumina ce se termina în chip de stea si care se reflecta mai apoi (tot în forma de stea) pe peretii pesterii. Acelasi fascicul de raze de lumina ''în forma de stea'' cade pe hlamida Sfintei Fecioare din pictura Buna Vestire din scoala lui Lippi... În Memoriile lui Nicodim citim ca: ''Stau de marturie Adda, Finee si Ogia. În vreme ce sedea pe muntele Mabrech si-i învata pre ucenicii Sai, am fost vazut un nor de lumina care i-a acoperit pe Isus si pe ucenicii Sai. Si cînd Isus s-a ridicat în picioare norul acela l-a luat si l-a dus în cer. Dara ucenicii Sai au ramas pre pamînt si se rugau''. Lumina aceea - potrivit Evangheliei apocrife a lui Petru - s-a întors mai apoi si a luat cu ea trupul lui Isus rastignit si apoi îngropat: ''În vreme ce ostenii stateau de straja s-a auzit un glas puternic care venea din ceruri. Iara ostenii aceia au vazut cum cerurile s-au fost crapat si cum au iesit din ele doi barbati care au coborît pe pamînt învaluiti într-o lumina mare si s-au apropiat de mormînt''. 
     În multe icoane bizantine înaltarea la cer a lui Isus este înfatisata într-un mod oarecum nefiresc, si anume Mîntuitorul zboara spre cer în interiorul unei forme ovoidale de culoare rosie (numita si migdala sfînta)... avînd în multe cazuri niste aripioare - eleroane sa zicem - de foc; iar ucenicii aflati de fata sînt culcati la pamînt ca de un jet puternic si asurzitor; pentru ca ei îsi acopera ochii si urechile, iar hainele li se umfla de aerul dislocat de ''rachete''... Imaginile înfatisînd migdale sfinte se întîlnesc în mod frecvent în textele iesite din mîinile copistilor; într-un manuscris pastrat în Biblioteca Vaticanului (cota "U.L. 57,1") se poate vedea imaginea unui profet care asista la aparitia neasteptata a unei migdale luminoase... Teofan Grecul picteaza, cam pe la anul 1403, un tablou înfatisîndu-l pe Christos care se înalta la cer într-o sfera prevazuta cu sase aripioare ca o stea cu sase colturi - steaua lui David -, în timp ce apostolii se arunca la pamînt".
 Într-un articol din 22 decembrie 2006, urmat de un interviu acordat lui Jean-Luc Gaudet (www.futura science.com) pe data de 15 ianuarie 2007, geologul francez Marie-Agnés Courty aduce numeroase argumente referitoare la faptul ca, în urma cu aproximativ 4.000 de ani, un asteroid sau cometa a lovit Pamîntul. Ea este directoarea Centrului European de Cercetari Preistorice si studiul efectuat s-a întins pe o perioada de peste 15 ani, în aproape toata lumea. Cîteva dintre dovezile aduse: 
* în Siria, în 1990 a gasit roci topite la temperaturi superioare celei de 1.500° C, ele neavînd ce cauta în acea zona lipsita de vulcani; * prezenta acestor materiale topite a semnalat-o si în sedimentele marine din numeroase zone ale lumii, ca si pe teritoriile altor tari precum Franta, Irlanda etc; 
* a gasit în Siria urme de microorganisme care au trait în Antarctica, ele fiind proiectate de impactul cu fragmente cometare.
    "Daca ipoteza se va dovedi exacta, va obliga la revizuirea cîtorva mituri ale umanitatii, precum Apocalipsa sau Potopul", a conchis Jean-Luc Goudet. Pentru cei care au citit cartile lui I. Velikovsky, Z. Sitchin, Biblia, miturile altor popoare etc. nu mai exista "daca", ci o certitudine: a fost Planeta zeilor, Eris/Nibiru si trecerea ei de acum aproape 3.600 de ani, din timpul Exodului evreilor din Egipt. "Pamîntul s-a cutremurat... muntii s-au topit în apa", spune Cîntarea Deborei (Judecatori: 5:4-5). "Cerul a facut explozie, si bucatile au cazut si au lovit de moarte toate lucrurile si toate creaturile" (traditia indigenilor cashinaua, din Brazilia occidentala). "Pamîntul enorm a gemut... o mare parte din pamîntul enorm a fost arsa de aburii cumpliti si s-a topit cum se topeste cositorul, cînd este încalzit de mîna omului... sau cum fierul, mai tare dintre toate, este înmuiat de focul puternic în vaile muntilor" (Hesiod, Teogonia). "Toate piscurile Muntelui Sineru, chiar si cele care sînt înalte de sute de leghe, se farîmiteaza si dispar în cer. Flacarile se ridica si învaluie cerurile" (traditiile hinduse, Warren). "Vreau sa stabilesc ca, la mijlocul mileniului al II-lea î.Chr, Pamîntul a suferit cele mai mari cataclisme... Un corp ceresc, recent patruns în sistemul solar - o noua cometa -, s-a apropiat foarte mult de Pamînt" (I. Velikovsky, Ciocnirea lumilor, Ed. Lucman, Bucuresti).
    La începutul secolului XX, referindu-se la evenimentele care vor avea loc în lume, în special în România, profetul indian Sadhu Sundar Singh spunea, printre altele, urmatoarele: "Mari schimbari ale climei, uragane si rînduri puternice... boli noi... razboaie cumplite... România va iesi aproape neafectata... România va trîmbita lumii întregi descoperirile dumnezeiesti... popoarele lumii de pe fata pamîntului vor invada România, spre a va întreba ce vi s-a descoperit, si voi, cei din Noul Canaan, nu veti avea timp nici sa va hraniti si nici sa dormiti, fiindca urgiile vor împinge lumea spre voi" (detalii în lucrarea "Sosirea Zeilor", www.miracol.ro). 
      Cele de mai sus au început sa se petreaca:
1) Toate mijloacele de informare în masa au anuntat cu cîteva zile în urma ca Guvernul Norvegiei a cerut companiei Teknopork construirea a 20 de miniorase în România si Turcia, pentru 100.000 de pensionari.
2) "Britanicii se dau în vînt sa achizitioneze proprietati în România" (Antena 3, 19 ianuarie 2007).
     Acestea nu sînt întîmplatoare, deoarece un raport al Pentagonului de la începutul anului 2004 arata ca, datorita opririi Gulf Stream-ului, estul SUA si vestul Europei vor îngheta (Anglia, Norvegia, Suedia etc.) Detalii pe Google la: Pentagon Climate. Tot pe Google, tastînd: Oprire Gulf Stream am citit, printre altele, urmatoarele: "Unul din Ťmotoareleť termodinamice care mentin Gulf Stream-ul în  activitate a ajuns în prezent la un sfert din vizita initiala" (Moldova noastra, 20 iulie 2006). În precedentele articole am aratat ca pricipalul factor care determina schimbarile climei este Planeta Nibiru/Eris, numita în Apocalipsa/Revelatia (21:2): Noul Ierusalim,  mai bine spus: I-ERIS-SALEM, Eris fiind o zeita a discordiei, iar "salem" însemnînd "pace", referire la Împaratia de 1.000 de ani pe care Mesia Isus/Enlil o va instaura pe Pamînt, prin Revenirea Sa.

păcăleală


anunț important


 Începând cu data de 1 aprilie anul curent, românii asigurați, dar și cei neasigurați în sistemul public de sănătate vor beneficia de servicii dentare decontate de casele de sănătate, potrivit unui act normativ care a fost recent publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 273/2018. (antena3.ro)

floriile

În ziua de Florii se curăţă mormintele şi se împodobesc cu ramuri de salcie.
Pe ramurile pomilor fructiferi, pe butucii viţei de vie, pe stupi şi la ferestre se agaţă ramuri de salcie, pentru ca toţi membrii familiei să se bucure de prosperitate şi de sănătate. De asemenea, pe ogoare şi în grădini, se îngroapă mugurii salciei sub prima brazdă, tot pentru efectul lor miraculos, care atrage belşugul.
Vitelor li se pun în mâncare mâţişori de salcie, pentru a fi sănătoase tot anul şi pentru a face viţei sănătoşi.
Cei care au ţinut post se pot delecta cu mâncăruri din peşte. De Florii, este dezlegare la peşte şi se spune că preparatele au putere de vindecare asupra celor care le prepară şi apoi le mănâncă.
În seara din ajunul Floriilor, în unele zone, se mai păstrează obiceiul de a participa la un pelerinaj care porneşte de la o biserică şi se încheie la o altă biserică. 
Pentru sănătatea familiei, se aerisesc hainele, se termină curăţenia casei şi se stropeşte toată gospodăria cu agheasmă.
Este bine ca fetele care nu sunt căsătorite să scoată zestrea afară, la soare şi s-o împodobească cu flori. Este un obicei prin care, în ziua de Florii, păstrând rânduiala Postului, tinerele se roagă Mântuitorului Iisus să le dea sănătate şi să le aducă ursitul mai repede.

Superstiţii în jurul Sărbătorii Floriilor

Se spune că un credincios care se împărtăşeşte de Florii are şansa să i se împlinească orice dorinţă. Acesta trebuie să-şi pună în gând o dorinţă, când se apropie de preot, să primească sfânta împărtăşanie;
În Muntenia, în ziua de Florii oamenii nu se spală pe cap, pentru că este duminica în care înfloresc pomii, şi din acest motiv, cei care nu respectă tradiţia vor încărunţi;
Conform vorbelor din popor, aşa cum va fi vremea în Duminica Floriilor, la fel va fi şi în prima zi de Paşte.
Superstiţiile de Florii legate de vreme nu se încheie aici. Unele spun că broaştele vestesc prin cântecul lor o vară lungă şi frumoasă; 

Ce nu ai voie să faci de această sărbătoare

Fetele îşi visează ursitul. În unele zone, fetele pun în noaptea de Florii busuioc sub pernă, pentru a deveni mai frumoase şi pentru ca, în acel an, cu puţin noroc, să se mărite;
În unele zone ale ţării, locuitorii de la sate se încing cu ramurile de salcie peste mijloc. Astfel, spun ei, sunt protejaţi de boli şi devin mai rezistenţi;
Cei care mănâncă muguri de salcie după slujba de sfinţire se vor tămădui de boli şi îşi vor întări sistemul imunitar şi pe viitor;

Superstiţiile de Florii spun că persoanele care nu vor să cinstească aşa cum se cuvine această sărbătoare se vor umple de pistrui;
Se mai spune că din această zi, urzicile înfloresc şi nu mai sunt comestibile.

ziua păcălelilor

   Originea
   Legat despre apariţia Zilei Păcălelilor, ipoteza acceptată susţine că originea zilei de 1 aprilie are strânsă legătură cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian în Franţa, anul 1582.    În vechiul calendar, ziua Anului Nou era sărbătorită pe data de 1 aprilie, în loc de 1 ianuarie. După schimbarea calendarului gregorian, în 1582, în timpul lui Carol al IX-lea, oamenii au avut iniţial probleme de a se obişnui cu sărbătorirea noului an la 1 ianuarie. Cei care sărbătoreau Anul Nou la 1 aprilie au fost numiţi „nebuni de aprilie”. Pe măsura trecerii timpului, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoţite adeseori de cadouri hazlii.
   Înainte de apariţia Zilei Păcălelilor au existat festivalul roman Hilaria, care se ţinea pe 25 martie, sau, în perioada medievală, Festinul Proştilor, marcat pe 28 decembrie.
Marcată mai întâi în Europa, Ziua Păcălelilor a emigrat peste Ocean şi apoi pe tot globul.

   Tradiții și obiceiuri
   Japonezii sărbătoresc la 1 aprilie „Ziua păpuşilor”, în care se oferă în dar păpuşi.
  Ziua Păcălelilor este sărbătorită şi în unele state din America Latină - Peru, Mexic şi Columbia, dar la 28 Decembrie, sub numele de „Dia de los inocentes” („Ziua celor naivi”).
 
   În România, păcălelile de 1 aprilie au început să fie practicate în secolul al XIX-lea. Tot la noi, se spune că este bine să faci farsele înainte de ora prânzului, pentru că altminteri vei avea ghinion tot anul.
    Ziua Păcălelilor este marcată timp de două zile în Anglia: cel păcălit este numit „noddy” şi trebuie să poarte o coadă ataşată pantalonilor sau fustei. În Scoţia, acestuia i se spune „April qowk” sau „April cuckoo” (cuc de aprilie - trad.), pentru că aceasta este prima pasăre care vesteşte venirea primăverii.
   Importanţa cu care este privită Ziua Păcălelilor în Marea Britanie este dovedită de emisiunile TV, care nu de multe ori au derutat populaţia.
În Suedia, păcăleli se fac şi pe data de 1 mai, deşi această dată nu este la fel de populară ca 1 aprilie.

    Istoric
    În 1957, BBC a difuzat un documentar despre o fermă din Elveţia specializată în cultivarea de spaghete. Imaginile prezentau fermierii care culegeau spaghetele din arborii... de spaghete. Fiind vorba de o publicaţie renumită pentru seriozitate, ştirea a prins, fiinde preluată de presă.
    Tot BBC a anunţat, în 1980, ca legendarul ceas mecanic londonez Big Ben va fi înlocuit cu unul electronic. Informaţia a revoltat opinia publică britanică, o mulţime de cetăţeni exprimându-şi protestul în legătură cu această schimbare.
   În 1998, un ziar din Alabama a anunţat că parlamentul statului Alabama a hotărât să schimbe valoarea numărului lui Pi, rotunjindu-l la valoarea 3. 
    În 1950, o televiziune olandeză a anunţat că Turnul din Pisa s-a prăbuşit.
„Bill Gates a fost asasinat” era anunţul făcut de anumite pagini de internet din China şi Coreea.
    Astronomul britanic Patrick Moore a anunţat la radio pe 1 aprilie 1976 că la ora 09:47 va avea loc un eveniment unic: planeta Pluto va trece în spatele lui Jupiter, provocând temporar o aliniere care ar putea contracara şi diminua gravitaţia Pământului.
   În 1983, agenţia Associated Press anunţa de 1 aprilie ca un profesor de istorie de la universitatea din Boston a reuşit să stabilească originea „Zilei bufonului”. El afirmă că bufonul de la curtea împăratului Constantin s-a lăudat că ar putea conduce imperiul la fel de bine ca şi stăpânul său. Acestuia i-a plăcut ideea şi i-a permis măscăriciului să se aşeze la cârma ţării o zi pe an, de 1 aprilie. Difuzată de o agenţie de presă serioasă, ştirea a fost preluată de toată presa americană şi abia mai târziu s-a aflat că profesorul respectiv făcuse o glumă.
   În 1995, ziarul Irish Times anunţa că între conducerea Disneyland şi guvernul rus se desfăşoară negocieri privind achiziţionarea trupului lui Lenin în vederea expunerii lui, cu mausoleu cu tot, în parcul de distracţii de la Paris.

clipa

Visez înfrigurat la clipa întâlnirii
sub castanul înflorit
când m-a săgetat tremurul privirii
şi am rămas îndrăgostit.

Ai dispărut pe bulevard aglomerat,
în urma ta eu paşii mi-am purtat
sperând ca faţa să întorci spre mine
să-mi faci curate zilele senine.

Dar nu. Neîndurătoare-n al meu chin,
nu te-ai întors, de atunci suspin
şi caut în calea ta să ies
să-ţi spun al inimii mele păs.

Nu îndrăznesc de tine să m-apropii
şi-mi par fără de soţ toţi plopii,
iar parcul cu castani rămâne gol,
în căutarea ta eu tot îi dau ocol.

O clipă doar aş vrea să te opresc,
în două, trei cuvinte să-ţi spun că te iubesc;
acum însă visez la clipa întâlnirii
când m-a săgetat tremurul privirii.

a 365-a zi

Se împlinesc iubiri                   Mă chinui să vestesc
azi nemărturisite,                      o omenire-ntreagă
pe foile subţiri                           de ceea ce iubesc
curg stihuri ticluite.                  sperând să mă-nţeleagă.

Vorbesc de chipul tău,              Iar dacă nu, cu scuze,
de-a ta înfăţişare,                       sper ca să fiu iertat,
cuvântul ca un zeu                     numele meu pe buze
ţi-arată îndurare.                       nu fie cu păcat.

                                                                      Tecuci, decembrie 2005

                                  

a 364-a zi

Dureri abia pătrund                  Lumina-mi încălzeşte
din tăinuita noapte                    trupul muribund,
şi gemete desprind                     îşi desenează creste
în ceasurile coapte.                    pâraiele pe prund.

Pereţi mă învelesc                      Aud sălcii ce plâng
ca într-un sarcofag,                    pe drumul funerar,
iar zorii se ivesc                          un corb negru din crâng
peste al nopţii prag.                   se-nalţă solitar.


a 363-a zi

E timpul scurt,                          O stea se aprinde
lipsit de speranţă                      în colţu-i nevăzut,
în veacul mărunt                      braţu-mi se-ntinde
golit de substanţă.                    spre timpul trecut.

Sunt biet muritor                     Trec prin imaginar
pe-un pământ planetar,          dincolo de noapte,
un vis trecător                           la ţărmuri caut far
din eterul hoinar.                     cu valuri înspumate.




a 362-a zi

Iubirea se înfruptă                         Din nopţile mizere
din timpul ce-a rămas,                  împărtăşesc durerea,
pe-un colţ de foaie ruptă               secunde austere
zac stihuri fără glas.                       nu potolescu-şi vrerea.

Un chip ca de icoană                     Închin visele vagi
în faţă am mereu,                          unui altar din piatră,
o infinită dramă                             pe drumurile largi
aruncă-al ei ecou.                          o stea nu se arată.


a 361-a zi

Nostalgic mi-e pasul                 Umblu marcat
pe strada pustie,                        de grijile mărunte,
colind iar oraşul                         un cer decolorat
în seara târzie.                            anunţă zile scurte.

Doar umbre mă-nsoţesc          Văd stele ce dispar
fugind pe asfalt,                         în ceaţa dimineţii
cu aştrii mă-nfrăţesc                 şi boabe de cleştar
de vise exaltat.                           apar pe scena vieţii.

Martor am ceasul
în lungi căutări,
îmi flutur panaşul
spre negrele zări.


a 360-a zi

Ceţuri lăptoase                       Privesc infinitul
orizonturi închid,                   ca neînchipuit,
un pod de mătase                   din mare nisipul
spre ceruri întind.                  se cerne-aurit.

O rază de soare                       Şi stele veghează
m-alintă mereu,                      o zi ce-a trecut,
un vis ca oricare                     iar luna marchează
se-nalţă din greu.                   un timp cunoscut.



vineri, 30 martie 2018

a 359-a zi

Mai am doar câţiva paşi                      Eu daruri nu găsesc
să-mi împlinesc destinul                     sub cetina cea verde
între brazii rămaşi                                şi vise năzuiesc
sărbătorind Crăciunul.                         în noaptea ce se pierde.

Lumini irup afară                                  Astre-s ornamente
în joc de artificii,                                    pe cerul fermecat,
iubirea-i o comoară,                              idilele ardente
izvor de sacrificii.                                  duc pasul tremurat.


a 358-a zi

Seara vine friguroasă                      La lumina-ngălbenită
atacându-mă la os,                          îmi arunc ocheada rece,
luna palidă, geloasă,                       prin fereastra murdărită
mă priveşte furtunos.                     raza stelelor păleşte.

Cu cojocul stau pe mine                 Bradul în suportu-i zace
încercând să îmi revin,                   cu surâs neprefăcut
soba scoate doar suspine               urzind gânduri despre pace
pe un coş de noapte plin.               pe pământul renăscut.




a 357-a zi

Ceasul ticăie frenetic                  Eu închid televizorul
pe biroul demodat                      şi mă prăbuşesc în pat
alungând un vis eretic                gândind la trecut amorul
sub tavanul alb, pătat.                ce-a rămas fără impact.

Lampadarul naşte umbre
pe pereţii tapetaţi,
fumul suie făcând tumbe
înspre norii destrămaţi.

a 356-a zi


Timpul macină simţiri                S-a depus în veac cenuşa
ridicând problema vieţii,            îngropând antichitatea,
răscolind prin amintiri                astăzi bat în veche uşa
turbulenţa tinereţii.                     ce-mi arată realitatea.

Vântu-aduce nori de praf
peste pietre din ruine,
fost-a cândva un oraş
cu artere arhipline.

a 355-a zi

Peste sfinte edificii
cu cupole argintate
saltă roşii artificii
în explozii minunate.

Cerul stele etalează
slăvind noaptea de Crăciun,
una însă-naintează
indicând magilor drum.

Într-un grajd aduc tămâia
şi depun daruri de preţ
pentru viitor Mesia
ce-şi va da viaţa-n dispreţ.

întâia oară

Întâia dată te-am zărit
sub cerul plin de vise
când stele pale-au răsărit
în jurul tău cu raze ninse.

Întâia oară m-ai privit
şi tremurau a tale gene,
din piept dorul nesfârşit
spre tine se-nălţa alene.

Întâia oară ţi-ai lăsat
mâna cuprinsă de a mea
şi-atunci îndată am aflat
în ochii tăi câte o stea.

Întăia oară ţi-am atins
cu buzele al tău obraz
când felinarele s-au stins
şi dormitau umbre de brazi.

Întâia oară mi-ai vorbit                                    Întâia oară am dansat
de Feţi-Frumoşi şi Cosânzene,                        sub astrul nopţii ce veghea
iar eu ţi-am dăruit                                             din cerul 'nalt, înseninat,
doar trandafiri şi crizanteme.                         iubirea mea, iubirea ta.

femeie credincioasă


înțelepciune


unui cuplu

31 martie, a doua lună albastră; următoarea în 2020.

joi, 29 martie 2018

a 354-a zi

Mă apropii dimineaţa                   Apa rece din adâncuri
de un prag sentimental                 fierbe-n mod misterios
când ţi-alint cu buze faţa              când elica taie trupuri
în amorul meu banal.                    afundându-le în jos.

Tu te-ntorci nemulţumită            Simţi cum aţa se desface,
că-ţi alung în pripă somnul,        pluta ta a dispărut,
ce să fac? A ta ispită                      agitată dai din coapse
îmi dezlănţuie hormonul.            şi înlănţui al meu gât.

Tentativa eşuează                         Te salvez de la uitare,
în al nopţii alb hotar-                   de la un înec stupid,
un vapor ce navighează               iar a mării sărutare
lovind prova de-un gheţar;         freamătă trupu-ţi candid.

stau cazane-n presiune
şuierând îngrozitor,
                                                                  aburi în imersiune
                                                                  dezvelesc blocul motor.



a 353-a zi

Adun clipele în taină                   Ţurţuri lasă picătura
timpii să nu irosesc                     ca să curgă monoton
din magia hibernală                    transformând astăzi natura
ce se-alătură firesc.                     în imensul metronom.

Pasu-mi curge în tăcere             Câte-o pasăre dorită
pe drumeaguri sidefii,                săgetează prin văzduh,
anotimpu-i o durere                   zarea albă e-mpânzită
în grădine cafenii.                       de lungi fumuri ce se duc.


iarăși...

Când seara iarăşi ne-ntâlnim
alături stând mână în mână,
nu în cuvinte ne vorbim,
iar şoapte în zadar nu sună.

O inimă de glăsuieşte susurând
ca un izvor sub clar de lună
cealaltă, ca ecoul repetând,
îi poartă slovele şi le adună.

Când miezul nopţii ne desparte
a noastre buze pe furiş
se-mpreunează încă-o dată
şi-mi pare totul  doar un vis.

La pieptul tău, puternic strâns,
adorm cu zâmbetul pe buze,
iar pe sub ochiul meu cel stins
eşti cea mai pură dintre muze.

unor îndrăgostiți

30 martie, Ziua internațională a plimbării prin parc

unui vegetarian


dorință


iertăciune


nato

29 martie, ziua aderării României la NATO

unei „flori”

în avans de sărbătoarea „Floriilor”

asemănare


onomastică


miercuri, 28 martie 2018

a 352-a zi

Noaptea caut rezolvare                    Recunoscu-mi neputinţa
la ce ziua nu găsesc,                         din lucrările savante,
de durere o-alinare,                          veacuri au sporit ştiinţa
chiar un leac dumnezeiesc.              însă-n cadre limitate.

Ore lungi de meditaţii                      Nu mai trecem de atom,
se preling fără măsură                      de-a luminii azi viteză,
răscolind vechi incantaţii                 căutăm un nou sindrom
din izvoare ce susură.                       şi-a materiei sinteză.

Umbre-n geamuri se aştern             Martor am necunoscutul
priveghindu-mă zeloase                   ce mă-nconjură mereu,
şi purtând mesaj etern                      ca exemplu am trecutul
dinspre ceruri negricioase.               străbătut cu pasul greu.

                                           Nu pricep însă tot rostul,
                                           ochii nu mi-s dezvoltaţi,
                                           universul umple locul
                                           cu timpi albi, neexploraţi.



a 351-a zi

Somnul fuge galopant                   Stele îmi aruncă raze
înspre ceasul dimineţii                  să prind verde cetina,
pe sub bradul luminat                   nori mijesc peste zăpadă
de candoarea tinereţii.                   împlinindu-şi datina.

Haine iau pe mine-n grabă            Degetul atinge stratul
ferind trupul de răcoare,                ce-n tăcere s-a depus
ies să văd zăpada dalbă                  ascunzând întreg asfaltul
ce-mi trimite-o sărutare.                ca spumantul pentru duş.


a 350-a zi

Cerşesc pe stradă viitorul                      El trece însă mai departe
sub becul spart, fără lumină,                pe trotuarul asfaltat
aproape c-ating trecătorul                    şi, dacă-ţi spun, îmi dai dreptate
făcând spre el cu boanta mână.           că este mai handicapat.

Vreau mila să-i trezesc ascunsă           Ridic din umeri ofensat
de care sigur n-a ştiut                            încredere că nu prezint;
şi să admir moneda pusă                      în statul democratizat
într-o ulcică de pământ.                        intenţia nu-i un delict!

a 349-a zi

Arome ce n-am întâlnit                            Îmi desfăşor anonimatul
îmi săgetează mersul,                               la rece cumpăna de ani
din câmpul astăzi pustiit                          şi caut să înving stigmatul
se-ntinde universul.                                  cerşind la soartă câţiva bani.

Atomi minusculi mă-nconjor                  Dreptul la viaţă este sfânt
la cina cea de taină,                                   cu vis de nemurire,
speranţe nasc, speranţe mor                    dar limită am un pământ
în prea cumplita iarnă.                              şi cruda amăgire.


accident

28 martie, Ziua mondială a persoanelor care au suferit accidente de muncă.

a 348-a zi

Să termin ce am început                    Mă-ntorc în urmă cu sfială
doresc fără prihană,                            s-adun din timpuri ce-am pierdut,
e visul meu cel din trecut                   să reculeg cu mâna goală
purtat şi-acum în taină.                      iubirea care m-a crescut

În faptul serii mă lovesc                     şi răsucesc a ceasului cheiţă
de umbre lungi, necunoscute,           într-un prezent întortocheat,
şi stau atunci să-mi amintesc            oglinda cerului boltită
de clipele cândva trăite.                      îmi luminează calea-n veac.


a 347-a zi

Timpul se scurge lent                     Perdeaua e o ceaţă
dintr-o clepsidră veche                  din lunga depărtare,
c-un aer inocent                              un alt sâmbur de viaţă
legând zile pereche.                        ce naşte o schimbare.

Cerneala din stilou                         Ca cer eu am tavanul
trasează gânduri negre                  cu dese crăpături
şi fruntea pe birou                          şi-mi amăgesc amarul
în negură se pierde.                        visând la năluciri.

Hârtia albă-mi pare
o pată de lumină,
un albatros în zare
ce marea o îngână.


melopee

Zâmbind ofilită mă-nconjură iarna
alungând din sufletul meu teama
că singur voi rămâne pentru viitor
scrutând în depărtare fiecare nor.

N-a fost să fie cum am presimţit
căci din adâncul nopţii tu ai răsărit
cu lună, cu stele, cu-ntreaga odisee,
ca multumire-ţi cânt duioasă melopee.

Flori caut să-ţi aduc în serile fierbinţi
când buze-mi freamătă de tinereşti dorinţi
şi ochii-ţi cafenii misterioşi lucesc,
la piept căzându-mi atâta de firesc!

Un ţurţur se topeşte leneş picurând
mărgele de lumină în noapte scânteind,
eu îţi vorbesc de caldul meu amor ,
tu mă priveşti în ochi cu lacrimă de dor.

De miezul nopţii bate acum ceasul,
trebuie să ne despărţim, spre casă pasul
mă va purta mai mult şovăitor
cu gândul înapoi, la scumpul meu odor.

Sub tălpi va scârţâi zăpada                                           Rămâi cu bine, iubita mea copilă,
când becuri pale lumina-vor strada                            nu voi uita aceste ore de idilă
şi parcul amorţit, cu umbra deasă,                             şi-am să mă-ntorc, îţi dau al meu cuvânt,
paşii îmi va îngâna în drumul către casă.                  voi reveni în zbor, pe-o aripă de vânt.

îmi amintesc

Îmi amintesc de al tău glas,
de calda mângâiere din amurg
când apele prin vaduri curg,
pe bancă-n chioşc când am rămas.

Îmi amintesc de parcă-i azi
de serile trecute împreună
şi te visez sub clar de lună
în braţe, moale, că îmi cazi.

Îmi amintesc mereu de tine
ca de-un izvor ce susură plăcut
pe care îl ascult ades, tăcut,
ce freamătă alăturea de mine.

Îmi amintesc cu nostalgie                              Îmi amintesc de toamna lungă,
de clipe pline de tandreţe,                             de luna când ne-am cunoscut
de nopţile fierbinţi, măreţe,                          sub cerul oţelit cu astrul mut,
pline de fiori şi poezie.                                   când zburătoarele se-alungă.

pomul cunoașterii


latifundiară


marți, 27 martie 2018

ziua mondială a teatrului

27 martie, Ziua mondială a teatrului

vreau...

Vreau să-ţi revăd chipul luminos
cu zâmbetul uşor pe buze înflorit,
să-mi spună pădurea că-s iubit
în şoapte murmurânde, pe ton melodios.

Vreau glasul să-ţi ascult pe înserat
ca foşnetul de frunze. Înfiorat,
ţinându-ţi mâna într-a mea şi-namorat,
trupul să-ţi cuprind înfrigurat.

Sub teii înfloriţi vreau să te sărut
şi chipu-n palme să-ţi îngrop,
gura-mi fierbinte să o plimb tăcut
pe buze şi obraji şi gât ca un potop.

Luna să-ţi ofer şi stele vreau
în păr să ţi le prinzi ca nestemate
căci pe cer ca-ntr-o vitrină stau
pentru tine aşteptând să fie adunate.


sonet II

Trecut-au luni de zile şi chiar ani
de când te-am cunoscut, dar tac
când mi-amintesc cum sub castani
paşii ne împleteam şi-n parc,

ferită-ntre alei, ne aştepta,
în colţ retras, o bancă. Îţi spuneam
cum nopţile visam privirea ta,
cum aşteptam să-mi baţi la geam

şi să mă chemi afară-n noapte,
doream să fiu îmbrăţişat,
să-ţi murmur tandre şoapte,

dar visu-i vis şi amăgire
şi numai tu exişti cu-adevărat,
doar tu şi împlinita mea iubire.

cugetări 70


Dacă ar fi să te iei după casetele de cadouri care nu conțin decât deodorante și gel de duș ar însemna că toți bărbații sunt niște nespălați.