Vin fulgi nehotărâţi Se-ncarcă cercevele
în joaca lor nebună, c-un alb imaculat,
din ceruri risipiţi pe stradă se aşterne
pe glia cea străbună. covor nemăturat.
Vântul înfioară Natura mă încântă
umile ramuri goale cu aspra chicoteală
purtând în prag de seară punându-mi alb la tâmplă
şuierături amare, şi-n păr cernând beteală.
iar soba mă cuprinde
cu galeşa privire
când lemnul se aprinde
plin de nedumerire.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu