de pe drumuri vânturate,
albi nămeţi ca o cunună
peste străzi desfigurate.
Orizontul, o fantomă,
pierdut la fiecare pas,
doar a sa umbră enormă
etalează fără glas.
Norii îşi rostesc sentinţa
lăsând fulgii sfidători
să-mi acopere fiinţa
cu veştmânt de sărbători.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu