Nu vreau somnul să-mi înghită Iar mocneşte un vulcan
visele din astă noapte, în pustiu fumegăind,
fiinţa mi-este istovită e amorul un calvar
şi speranţele deşarte. ce dorim să îl trăim.
Norii se rostogolesc Fără dragoste matură
într-un tăvălug imens, nu stă omul în picioare,
dorul nu mi-l potolesc, inima-i musculatură
viaţa nu mai are sens. ce icneşte trecătoare.
Un luceafăr dintre stele
aştept raza să-mi trimeată,
lumineze lac cu iele
şi scânteile din vatră.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu