Prin grădină, fără veste,
rătăceşte un arici
nimerind în fugă peste
muşuroiul de furnici.
Trei lalele galbene
stau de vorbă, agitate,
curg prin şanţuri apele
spre tulpinile-nsetate.
Verde-un fir de usturoi
face mare tevatură,
nu ştie că pentru joi
programat e la friptură.
Rândunica în zbor iute
aerul îl săgetează
şi nori negri dinspre munte
tot spre şes înaintează.
Cu şiragul de mărgele
ce-i atârnă peste plisc,
un curcan se umflă-n pene
mândru, parc-ar fi artist.
Îl privesc cam egoiste,
cârâind pe limba lor,
găinuşe ciufulite
de dorul cocoşilor.
Un câine în lanţuri latră
arătându-şi albii colţi,
anunţând stăpânu-ndată
c-are oaspeţi pe la porţi.
Miaună pe-acoperiş Cântă-n depărtare broaşte Ziua-şi pierde din lumină
un motan galben-roşcat, pe un lac neprihănit, trecând la obscuritate,
'geaba a suit furiş, un viţel alene paşte pace este în grădină
turturica i-a scăpat. firul ierbii înverzit. şi adorm plantele toate.
Grădinarul, cu furtunul, Un prunc plânge-n scutece Iată florile că-şi strâng
prevăzut cu stropitoare, cerşind sânul mamei sale, într-un pumn al lor petale
udă unul câte unul se ţine de pântece aşteptând ca zorile
lujerul plăpând de floare. că îl dor maţele goale. să revină cordiale.
Mulţumit ca'tă în jur, Dar ea vine acuşica
la împărăţia verde, încurcându-se-n papuci,
toate capătă contur a vorbit cu mătuşica
şi pulsând natura vede. despre dulceaţa de nuci.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu