şi îşi tremură destinul potopind verdele crud,
într-un vânt ușor de vară nu-i răcoare nici pe uliţi
amăgindu-şi astfel chinul. şi-i fierbinte apa-n prund.
peste-a timpului cărare, torid, neîndurător,
albul puf îl zămisleşte tot pământul e o vatră,
garnisind păduri în zare. din poli la ecuator.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu