letargie

Coama lunii se zburleşte                  Împrejur totul e negru,
astăzi, neîndurătoare,                       aerul e-apăsător,
ochiu-ţi negru mă priveşte               trupu-mi nu mai e integru
cu o crasă nepăsare.                          şi mă sting încet de dor.

Îmi simt sufletul olog                       Iar din locu-n care zac
tot cerşind o sărutare,                      am să las limbă de moarte
sunt ca bietul astrolog                      să n-ai pace în iatac
ce nu vede albu-n zare.                     zi de zi, noapte de noapte.