Adrian Diaconu - Nu voința ci credința este cea care te pune în mișcare. Crede și vei reuși!
cele mai populare postări
-
Seara vine friguroasă La lumina-ngălbenită atacându-mă la os, îmi arunc ocheada rece, luna ...
-
În baza prevederilor Tratatului de la Adrianopol, încheiat între Rusia şi Turcia după război, care stipulau că Ţările Române obţin dreptul...
-
Refuz Eu, șofer de la Renada , vă refuz acum comanda, iar aicea, pe la voi, meargă carele cu boi. Mulțumiri Mulțumim la Primărie ...
sâmbătă, 2 iunie 2018
cuvinte
Din străvechile cântări 'geaba în sus căutăm Sunt metafore eterne
ce le-a moştenit pământul cu privirile-ndrăzneţe, ce îmbracă tot pământul
înalţ astăzi către zări căci în treabă ne aflăm cu mesajele perene
un omagiu sfânt - cuvântul. cu cuvinte şugubeţe. care nu le zboară vântul.
Sunt cuvinte triviale Scăldăm în promisiuni Trandafirul se-nfioară
şi amare precum fierea viitoru-ndepărtat, sub un sacru jurământ
ce se-ştern hâde în cale pierdem în imixtiuni când în caldul prag de seară
sporind lacrimi şi durerea. un prezent denaturat. se depune legământ.
Vorbe grele, ofticoase, În mass-media redăm Pe aleile umbrite
ce ne pălmuiesc obrazul fraze împopoţonate, de stufoase crengi de tei
cu sudalmele hidoase pe veci noi ne lăudăm sunt cuvinte nerostite
năruindu-ne extazul. cu sloganuri deşănţate. privegheate dinspre zei.
Vorbim agramatical Pe-alţii aspru criticăm Într-o lungă-mbrăţişare
pe-un tărâm alambicat, camuflându-ne prostia, a rămas cuvântul mut,
iar păcatu-i general doar în beţe ne luăm e speranţă şi visare
cu subiect şi predicat. înflorind demagogia. născut doar dintr-un sărut.
Rostim goale teorii Sunt cuvinte și duioase, Ode înfloresc semeţe
din retorice tribune, tandre şoapte de amor, crescând peste amintiri,
tăinuim negre furii epitete drăgăstoase cu cuvintele măreţe
după-a mării albe spume. sub un cer lipsit de nor. pătrunzând între simţiri.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu