994

Un cocoş pe gard se suie              O-adiere moleşită
spărgând zorii dimineţii,              suflă-n jos, către tăpşan,
uvertura lui descuie                      apa curge unduită
prima zi din restul vieţii.              pe sub malul riveran.

Îndoieli mă împresoară,               Clopotu-şi sloboade cântul
trupu-mi şade plictisit,                 invitând la adunări,
fluturi zbor întâia oară                 din altar iese cuvântul
peste muguru-nflorit.                   ce se-nalţă către zări.