Plâng necazuri, bucurii, Pasul meu nu mai răsună
în amurgul cald de vară pe asfaltul lipicios,
când doar greieri cenuşii ceasul rupe o măsură
ciupesc strune de ghitară. pe cadranul preţios.
Frunza aţipeşte-n ram
cu o moale clorofilă,
un păianjen ţese-n geam
capcana cea mai abilă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu