urât

Noaptea se lasă rece                               Un înger palid luna-mi pare
cu nesimţitoare stele,                              cu faţa-i ca de ceară,
un nor stingher pe ceruri trece             cărările-s rătăcitoare,
tăcut ca visurile mele.                             iar noaptea mă-nfioară.

Boarea de vânt, sfioasă,                          Un greier ţârâie în iarbă
alunecă-ntre umbre                                 cântând urâtul să alunge,
purtând dorul de casă                              paşii opresc din grabă
pe-nvălurite unde.                                    şi sufletul îmi plânge.