Ce să mai spun, cum zi de zi,nu îmi găsesc norocul?
Poate e felul meu de-a fi
să nu-ntâlnesc sorocul!
Doamne, de ce mă ocoleşti,
ori nu ţi-am fost eu credincios?
Pe alţii cum de îi iubeşti?
Mă faci să fiu suspicios.
Mă-ntreb mereu de am greşit,
cu ce şi unde, Doamne,
când simplul semen mi-e iubit
fie că-i treaz ori doarme?
Primit-am palme de la mulţi Stau şi mă gândesc că poate, Să mă împac cu-al meu destin
şi i-am iertat, nu le-am răspuns, fiind timid, rămân la urmă acum lipsit de vanitate,
dar azi îmi vine ca în munţi şi numai cei ce dau din coate raiul să fie doar un chin
să mă ascund. Sunt un proscris? găsesc un loc într-a ta turmă. pe drumul viaţă-moarte?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu