cele mai populare postări

duminică, 26 august 2018

raționament

Ziua Internaţională a Câinelui a fost instituită la 26 august pentru a aduce un omagiu prietenilor necuvântători care ne sunt mereu alături şi ne alină singurătatea, oferindu-ne prietenia lor şi, mai ales, loialitate. Cele mai vechi fosile ale unui câine modern descoperite până în prezent datează din urmă cu 36.000 de ani.
Oamenii de ştiinţă nu cunosc însă momentul exact în care câinii şi lupii au devenit două specii diferite. Această separaţie s-ar fi produs în urmă cu peste 100.000 de ani, potrivit estimărilor. Potrivit celor mai recente date științifice, domesticirea câinelui a început în urmă cu circa 10.000 de ani. Câinele a devenit cel mai bun prieten al omului cu ajutorul unui hormon, ocitocină, afirmă autorii unui studiu făcut public în luna aprilie a anului trecut.

vineri, 24 august 2018

zooland


serviciu


cugetări 79


23 august

Regele Mihai, între ”trădare” și curaj. 

Ziua care a schimbat războiul



23 August 1944, moment în care România a ”întors armele” Germaniei naziste, într-un război 
deja pierdut, este poate cel mai falsificat eveniment din istoria României.
Cele peste patru decenii de propagandă comunistă 
au implementat în mentalul colectiv ideea că 
23 August 1944 a fost momentul instaurării 
comunismului în România. Fals.
Mai apoi, după 1990, ura față de regimul 
care tocmai ce se prăbușise s-a revărsat asupra 
momentului 23 August deja puternic implementat după 
decenii de propagandă, concredizându-se astfel în mod 
eronat ideea de „trădare națională a Regelui Mihai”, idee 
pe  care o parte din societate a asimilat-o. La toate acestea 
contribuit cu succes propaganda anti-monarhistă pe care comuniștii au promovat-o cu înverșunare.
Dar să demitizăm...
23 August 1944 nu a însemnat instaurarea comunismului în România. Nicidecum. 23 August a 
fost o acțiune foarte bine planificată de "Opoziția Unită" sub coordonarea lui Iuliu Maniu. La 
acțiunea Regelui Mihai pentru demiterea mareșalului Ion Antonescu (aliat fidel al lui 
Hitler) au participat reprezentanți ai tuturor partidelor anti-fasciste. Partidul Comunist din 
România (PCdR) nu a avut un rol principal, el fiind reprezentat la 23 August 1944 de către 
intelectualul Lucrețiu Pătrășcanu și Emil Bodnăraș, spionul sovietic sub numele de cod "Ceaușu".
Adevărul este că la 23 August 1944, războiul era pierdut. Acest lucru era evident după tragedia
 de la Stalingrad. Iar teoria potrivit căreia Ion Antonescu negocia ieșirea României din război nu are 
niciun temei.
Antonescu avea să recunoască faptul că nu a avut curajul să aducă în discuție ieșirea României din 
război, la întâlnirea pe care a avut-o cu Hitler, la 5 august 1944. Probabil că și imaginea în flăcări 
a Varșoviei după insurecția împotriva naziștilor i-a creat un oarecare blocaj.
Cert este că mareșalul Ion Antonescu părea că nu înțelege realitatea acelor vremuri, iar actul de la 
23 August și ieșirea României din război reprezentau singura soluție. Țara se afla pe marginea 
prăpastiei, la propriu.
Ar fi infantil să ne imaginăm că fără 23 August, un act de curaj al clasei politice din acele vremuri, 
comunismul nu s-ar mai fi instaurat în România. Armata Roșie se afla la granițele țării,
 iar ocuparea României, care era doar o chestiune de timp, ar fi fost mult mai brutală fără 
decizia de a „întoarce armele". Rușii nu au uitat niciodată participarea României alături de 
Germania nazistă la „Operațiunea Barbaross" (1941), invadarea URSS-ului, până în inima sovietelor.
Iar pe lângă toate acestea, în joc se afla încă soarta Ardealului de Nord. La fel de adevărat este însă că

 armistițiul cu URSS a fost semnat abia la 12 septembrie 1944. Până atunci, soldații 
români, cu toate că depuseseră armele, au fost tratați ca inamici de sovietici, mulți sfârșind în 
Gulaguri. O greșeală politică, dar cine își poate imagina că URSS ar fi semnat un armistițiu până nu 
ar fi fost sigură de controlul  deplin al țării?
Și totuși, se vorbește foarte puțin despre faptul – uneori se omite cu bună știință – că până în 23 August 1944, Stalin prefera negocierea unui armistițiu cu mareșalul Ion Antonescu. Întâlnirea de la începutul lunii august, dintre mareșal și Adolf Hitler a spulberat orice speranță în acest sens.
Cert este că rolul comuniștilor în actul de la 23 August a fost unul minuscul. Mai mult, paradoxul face ca actul de la 23 August, atât de mistificat de comuniști, să fie inițial privit cu puternică ostilitate. Comuniștii români preferau ca trupele sovietice să intre în țară fără ca partidele democratice să aibă un rol în „victoria împotriva fascismului”.
sursa:dcnews.ro

relaxare prin artă


alertă de călătorie


miercuri, 15 august 2018

de ziua marinei


cugetări 76

Bine că nu ne-am calificat la Mondiale;
până și jandarmeria ne-a bătut!

demisie


imnul jandarmilor


ziua marinei

De la instituire pânã la 1949

Ziua Marinei Române s-a aniversat pentru prima dată în 1902, la 15 august, fiind strâns legată de sărbătoarea religioasă a Sfintei Maria, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. La acea dată, evenimentul a fost marcat în Portul Constanța, la bordul crucișătorului Elisabeta, în prezența ministrului de război Dimitrie A. Sturdza și a tuturor ofițerilor Diviziei de Mare. De asemenea, pe faleza Cazinoului au fost organizate ample manifestări, spectacole în aer liber și jocuri de artificii.
În anul 1912, serbarea a fost pusă sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Regina Elisabeta, inițiativa organizării sale aparținând Societății ,,Regina Elisabeta” a Marinarilor Civili din Constanța. Manifestările au evoluat ca amploare și spectaculozitate, ele fiind susținute, în special în perioada interbelică, de Liga Navală RomânăYacht Clubul Regal Român și Asociația Marinarilor Civili Regina Elisabeta.
Tot de Ziua Marinei, M.S. Regele Carol al II-lea a hotărât ca unica școală pentru toți marinarii români să se numească Școala Navală a Majestății Sale ,,MIRCEA” și a creat „Medalia Maritimă”, transformată în anul 1938 în „Virtutea Maritimă”.
În anul 1933, s-a instituit Ziua Apelor, precedând Ziua Marinei și care a fost sărbătorită până în anul 1945.
La 15 august 1936 a fost botezat în cadrul festiv al serbărilor, primul submarin românesc, NMS Delfinul.
În anul 1938, datorită decesului Reginei Maria, la 18 iulie, Ziua Marinei a fost serbată la 8 septembrie, de Sfânta Maria Mică. În timpul celui de-al doilea război mondial, Ziua Marinei s-a serbat într-un cadru sobru, de reculegere și preamărire a eroilor marinari.
În anul 1945, la sărbătoarea marinarilor români au participat și membrii Comisiei Aliate de Control.

Din 1950 pânã în 1990

Între anii 1949-1953, Ziua Marinei s-a rezumat la marcarea Zilei Flotei U.R.S.S., în ultima duminică din luna iulie. 
De la 1 august 1954, Ziua Marinei s-a serbat de Ziua Forțelor Maritime Militare, programul Zilei Marinei fiind politizat și adaptat noii ideologii
Începând cu anul 1960, manifestările au dobândit accente propagandistice, care includeau conferințe despre semnificația Zilei Marinei susținute de către ofițeri și propagandiști în întreprinderi și în garnizoanele de marină, înmânarea de către delegațiile de marinari a unor machete de nave, organizarea vizitării de către pionieria navelor-școală Mircea și Libertatea și ieșiri pe mare cu acestea. Semnificația creștină a sărbătorii a fost substituită cu una mitologică: participarea zeului Neptun în calitate de patron al întrecerilor și jocurilor marinărești. 
Din anul 1970, la Constanța se organizează timp de două săptămâni „Serbările Mării”, care se încheiau cu Ziua Marinei.

Dupã 1990

Din anul 1990 s-a revenit la tradiția de a celebra Ziua Marinei Române, odată cu sărbătoarea Sfintei Marii – Praznicul Adormirii Maicii Domnului. Astfel, cu prilejul Zilei Marinei Române din 15 august 1991, a avut loc o impresionantã paradă navală și evoluția aviației militare, elicoptere de luptă, precum și demonstrații sportive marinarești susținute de scafandrii militari și echipajele unor ambarcațiuni cu rame și vele. La festivitatile de la Constanța au fost prezente, în premieră, echipajul crucișătorului U.S.S. Belknap, aparținând Flotei a-VI-a a S.U.A., echipajul navei militare sovietice Azovdistrugătorul turcesc Kocatepe și nava de patrulare bulgară Smeli.
În anul 1999, spre deosebire de edițiile precedente, festivitățile de Ziua Marinei și a Lucrătorului Portuar, s-au desfășurat la Cuibul Reginei și în zona farului Carol I din Constanța.
Prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004, s-a instituit Ziua Marinei Române pe data de 15 august.

sf maria

 Biserica Ortodoxa praznuieste Adormirea Maicii Domnului in fiecare an pe data de 15 august. De asemenea, Biserica Catolica cinsteste aceasta sarbatoare in aceeasi zi.
Nu exista foarte multe date despre aceasta sarbatoare in Sfintele Evanghelii, ci doar in traditia Bisericii. Acest eveniment este tratat in scrierile unor parinti orientali: Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului, Sfantul Ioan Damaschin si Patriarhul Modest al Ierusalimului.
In momentul in care Hristos Dumnezeu a decis sa o aduca pe Maica Sfanta alaturi de El, l-a trimis pe Arhanghelul Gavril, cu trei zile inainte ca fecioara sa moara, sa ii transmita spusele lui Hristos: „Acestea zice Fiul tau: Vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeste cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viata cea nemuritoare”. La auzul acestora, Fecioara Maria, cuprinsa de dor, s-a bucurat de faptul ca isi va revedea Fiul si a decis sa mearga la Muntele Maslinilor pentru a se ruga. In drumul ei spre locasul de rugaciune, Sfanta Fecioara Maria vede cum pomii de pe munte se apleaca.
Dupa rugaciune decide sa se intoarca acasa, iar de indata ce paseste in casa toate incaperile incep sa se cutremure. Decide sa aprinda multe lumanari si ii multumeste lui Dumnezeu, dupa care isi cheama rudele si vecinii sa o ajute la grijitul casei si toate cele necesare pentru ingroparea ei. Le spune tuturor ceea ce ingerul i-a transmis si le arata tuturor darul care i-a fost oferit: o stalpare de finic.
Ziua de 15 august este ultima în care mai poţi culege plante miraculoase pentru tratarea diferitelor afecţiuni. Nu este bine să stai cu uşa închisă pe parcursul acestei zile. Se spune că Fecioara Maria poate intra oricând în casele creştinilor pentru a împărţi harul său divin.
 Dacă ai de făcut un drum important de făcut, ia cu tine cel mai bun prieten. Se spune că în această zi pot avea descărcări electrice pentru a arăta supărarea Fecioarei Maria faţă de oamenii necredincioşi şi neuniţi.
Plecarea la drum de unul singur arata egoism şi independentă. Dacă vrei să fii protejat, deşi mergi de unul singur la drum, ia cu tine o cruciuliţă sau un obiect sfinţit şi vei fi în afara oricărei primejdii.

duminică, 12 august 2018

black friday

CAPITOLUL III
Atribuţiile Jandarmeriei Române
Art. 19
(1) Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate, are următoarele atribuţii:
a) apără, prin mijloacele şi metodele prevăzute de lege, viaţa, integritatea corporală şi libertatea persoanei, proprietatea publică şi privată, interesele legitime ale cetăţenilor, ale comunităţii şi ale statului;
b) execută misiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazia mitingurilor, marşurilor, demonstraţiilor, procesiunilor, acţiunilor de pichetare, acţiunilor promoţionale, comerciale, manifestărilor cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, precum şi a altor asemenea activităţi care se desfăşoară în spaţiul public şi care implică aglomerări de persoane;

Detalii: https://legeaz.net/legea-550-2004-jandarmeriei-romane/art-19-atributiile-jandarmeriei-romane

miercuri, 8 august 2018

ziua pisicii

Anual, la 8 august, este celebrată ziua internațională a pisicii, sărbătoare care venerează una dintre cele mai iubite animale de companie de pe planetă, o prietenie veche de mii de ani. Inițiativa acestei zile i-a aparținut, în 2002, Fondului Internațional pentru Bunăstarea Animalelor (International Fund of Animal Welfare).
S-a demonstrat că deținerea unei pisici îmbunătățește sănătatea mintală şi reduce stresul, anxietatea și depresia.

luni, 6 august 2018

romantism


ingratitudine


punctul g


unui tanchist


Ziua tanchiştilor este celebrată, an de an, la 1 august, dată ce marchează apariţia armei "Tancuri" în Armata României.
Intuind avantajele oferite de carele de luptă, pe parcursul anului 1919, Ministerul de Război a solicitat guvernului francez achiziţionarea a 225 de ''care luptă''. În acest sens, a fost trimisă la centrul de la Ambronay o ''comisie'' militară română, pentru achiziţionarea de tancuri uşoare. În luna iunie 1919, însă, la solicitarea colonelului Traian Pascal, s-a aprobat reducerea numărului la 72 de care, motivând că ''în stadiul în care se găseşte acum organizarea acestor maşini de război, ele nu pot fi utilizate individual în operaţiuni tactice rapide''.
Prima ''Şcoală franceză de care de asalt pentru ofiţerii şi trupa română'' urma să fie înfiinţată la garnizoana militară din Mihai Bravu (judeţul Giurgiu), dar, în urma verificării condiţiilor existente acolo, s-a dispus înfiinţarea ei la Giurgiu, aceasta începând să funcţioneze la 21 iulie 1919, însă cu un număr redus de personal, cadrele şcolii române fiind instruite de către francezi. În aceeaşi perioadă, au început demersurile pentru pregătirea Şcolii de Care de Asalt la Mihai Bravu, ale cărei cadre de instrucţie aveau să fie române, aprobarea în acest sens fiind dată la 1 august 1919, prin rezoluţia generalului Răşcanu.

AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, editor: Cristian Anghelache, editor online: Adrian Dădârlat)